Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
În timp ce românii de rând își respectau obiceiurile pascale, Nicolae și Elena Ceaușescu tratau această sărbătoare cu o detașare evidentă față de tradițiile creștine.
Nu țineau post, nu rosteau urarea „Hristos a înviat” și nu mergeau la biserică. Pentru cuplul Ceaușescu, Paștele era mai degrabă o zi obișnuită cu o masă festivă, dar fără spiritualitatea care definea această sărbătoare pentru majoritatea românilor.
Dimineața era dedicată odihnei, prânzul se desfășura cu fast, iar după-amiaza era rezervată pentru muncă sau activități de relaxare, departe de orice semnificație religioasă.
Istoricul Lavinia Betea a descris această abordare. „Nicolae și Elena Ceaușescu considerau Paștele ca fiind o zi ca oricare alta. Preferau să se odihnească în prima parte a zilei și să consume preparate tradiționale, apoi să muncească în cea de-a doua parte a zilei”, a spus acesta
Meniu luxos într-o perioadă a lipsurilor
Singura legătură pe care familia Ceaușescu o avea cu Paștele era legată de preparatele tradiționale servite la masă.
Mielul, cozonacul, ouăle roșii și pasca erau nelipsite, însă pentru românii de rând din anii ’80, aceste alimente erau considerate adevărate rarități.
În timp ce românii se luptau să procure ingredientele necesare pentru masa de Paște, Nicolae și Elena Ceaușescu aveau acces nelimitat la orice își doreau.
Nicu Ceaușescu și părinții. Sursa foto: arhiva EVZ
Cozonacul era pregătit chiar în ziua de Paște de menajera de încredere a familiei, Suzana Andreiaș.
Istoricul Lavinia Betea a confirmat că, deși Ceaușeștii nu respectau tradițiile religioase, consumau preparatele asociate sărbătorii.
„Respectau tradiția doar la ceea ce puneau pe masă într-o asemenea sărbătoare. Consumau miel, cozonac, aveau și ouă roșii”, a explicat aceasta.
Cercul restrâns al puterii
Pentru familia Ceaușescu, Paștele nu era un moment de reflecție sau comuniune spirituală, ci o ocazie pentru socializare și activități recreative.
Cuplul prefera voleiul, șeptica și șahul, activități desfășurate alături de demnitarii loiali regimului. Aceștia erau ținuți sub supraveghere constantă, pentru a evita orice formare de grupuri care ar fi putut pune în pericol unitatea regimului.
„Dacă ei se deplasau acolo, implicit și ceilalți demnitari cu soțiile urmau traseul tovarășilor.
Îi țineau permanent sub ochi, pentru a nu-și face un alt program sau să se întâlnească într-un grup fracționist”, a explicat istoricul Lavinia Betea.
Contrastul dintre opulența familiei Ceaușescu și realitatea românilor de rând era uriaș.
În timp ce liderii comuniști se bucurau de mese îmbelșugate și distracții, populația se lupta pentru a avea măcar o masă modestă de Paște.
Cozile la carne, ouă și ulei erau interminabile, iar gospodinele improvizau, vopsind ouăle cu foi de ceapă sau coloranți artizanali.
