Nu se difuza slujba de la Patriarhie și nici ouăle roșii nu-și găseau locul pe micul ecran, dar vechii TVR-iști spun că făceau emisiuni de Sărbătoare.

Televiziunile au pregătit programe speciale pentru Sărbătorile Pascale, iar iepurașii și ouăle roșii fac deliciul reclamelor. În urmă însă cu mai mult de 30 de ani, așa ceva ar fi fost de neînchipuit la televizor. Cu toate acestea, Televiziunea Română a transmis emisiuni speciale pentru Sărbătorile de Paște, chiar dacă voalat. Tradițiilor li s-a pus capăt în 1986, moment în care „cenzura” a refuzat să mai „închidă ochii”. Perioada „neagră” a televiziunii a durat până la Revoluția din 1989 .

Folclorul și divertismentul, salvatoare

„TVR nu era chiar atât de încovoiată de perceptele socialiste cum se credea. Îndeplineam, în mare, directivele primite de la Comitetul Central, dar dădeam, chiar dacă sub o altă formă și emisiuni speciale de Paște și Crăciun.

FOTO: Pavel Ioana a venit în TVR în 1981 

Aceste ediții erau făcute voalat, astfel încât să sugereze Sărbătoarea Pascală, așa cum e ea în special în zona rurală, dar cutumele tradiționale și religioase precum Iisus Hristos, Dumnezeu, ouă roșii, biserică etc. să nu se rostescă. În vremea lui Ceaușescu, Sărbătorile religioase erau acoperite frumos, cu ajutorul emisiunilor de folclor și de divertisment”, povestește Pavel Ioana, care lucra pe vremea aceea la programarea producției.

Florentina Satmari, Tudor Vornicu, Grigore Pop, Mărioara Murărescu sunt doar câteva nume ale realizatorilor de emisiuni de divertisment și folclorice care se specializaseră în „acoperirea” sărbătorilor religioase importante.

„Preponderent, de Paști erau programate emisiunile Florentinei Satmari și Elize Stan, sau Mărioara Murărescu cu «Tezaur folcloric». Emisiunile folclorice erau făcute pe zone. Pe imagine se vedeau pregătirile de Paști, chiar dacă nu se vorbea despre ele. Nu se puteau filma vopsirea ouălelor, dar se vorbea despre pregătirea cozonacului… La început cei care urmau să fie filmați erau pregătiți să vorbească doar despre tradiții culinare, care includeau cozonacul sau mielul”, adaugă programatorul.

Emisiunile se pregăteau din timp și erau astfel gândite și programate în producție încât să se termine cu o săptămână înainte de Sărbători. Apoi erau vizionate la „etajul 11”, de către „cenzură”. „Cu etajul 11 era o înțelegere, în primul rând tacită. Cei care erau responsabili cu propaganda urmăreau cu atenție în special emisiunile de divertisment, deoarece se temeau că, în scenetele umoristice s-ar fi putut strecura cuvinte „interzise”. Atâta timp cât vizionau și, la final, se ridicau și spuneau «am plecat», atunci erai scăpat. Dacă cereau o cafea sau un suc era o problemă, pentru că însemna că urma o discuție”, povestește Pavel Ioana.

Perioada neagră

Între 1986-1989 a început perioada neagră a Televiziunii Române, iar realizatorii nu au mai avut voie să difuzeze altceva decât ceea ce era aprobat de CC al PCR. „Nici măcar voalat sau ascuns n-am mai putut să difuzăm tradiții de Paște. Se încerca, pe atunci, să se strecoare câte o melodie care să conțină cuvântul „Domn”, „Sărbătoare”, „Înviere”. Câte una la 5-10 alte melodii și în special către finalul programului. În cazul Crăciunului, cei de la „cenzură” mai închideau ochii pentru că era vorba de copii, cadouri, Moș Gerilă și urma Revelionul. Au fost trei ani negri ai Televiziunii Române”, a adăugat Ioana.

Ceaușescu și Paștele

În timp ce creștinii petreceau pe furiș, familia Ceaușescu respecta tradiția, iar Zoe ținea post și se împărtășea. Potrivit documentelor din arhivele Mitropoliei Olteniei, tatăl dictatorului, Andruță Ceaușescu, a fost consilier parohial la Scornicești până la moartea sa (1969). Într-un mod tacit, chiar și nomenclaturiștii cei mai convinși respectau tradițiile.

Momentele cu Amza Pellea, aproape pe față

Scenetele umoristice cu Amza Pella, supranumit „Olteanul Universal”, aveau mare trecere la români. „Până când să dispară, în 1983, monologurile spuse la TV de regretatul Amza Pellea erau structurate în așa fel încât mai avea puțin și le striga telespectatorilor: «Hai că vine Paștele!», «Hai să facem pregătiri!». Pe micul ecran românii vedeau un țăran care se duce pregătit cu vinul și cu cozonacul să sărbătorească. Nu se spunea ce, dar toți știau despre ce este vorba”, spune programatorul TVR, care a adăugat și că Nicolae Ceaușescu era mare iubitor al emisiunilor folclorice.

FOTO: Amza Pella