Obezitatea este în creștere. Din 1990 până în 2022, numărul adulţilor care trăiesc cu obezitate a crescut de patru ori, atingând peste 800 de milioane. Accesul limitat la alimentaţie sănătoasă şi schimbările în stilul de viaţă sunt cauele principale, potrivit unui nou raport.

Obezitatea este în creștere

Peste 800 de milioane de persoane trăiesc deja cu obezitate, cu efecte majore asupra sănătăţii inimii şi sănătăţii mintale, iar două din trei persoane adulte de peste 25 de ani ar putea fi supraponderale sau obeze până în 2050, avertizează World Heart Report 2025 – Obesity and Cardiovascular Disease al World Heart Federation.

Potrivit raportului, la nivel mondial, numărul adulţilor care trăiesc cu obezitate a crescut de patru ori din 1990, de la 194 de milioane la 878 de milioane în 2022, iar numărul este estimat să crească în continuare.

Accesul limitat la alimente sănătoase şi accesibile, lipsa spaţiilor verzi şi tranziţia către munca la birou şi programul prelungit de lucru au contribuit la creşterea nivelului de obezitate.

Obezitatea este cunoscută pentru creşterea semnificativă a riscului de apariţie a mai multor afecţiuni, printre care boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, AVC (accident vascular cerebral) şi anumite tipuri de cancer, provocând 3,7 milioane de decese anual şi fiind un factor major care contribuie la decesele cauzate de bolile cardiovasculare, avertizează autorii raportului.

Și impactul economic al obezității este în creștere

Un indice de masă corporală (IMC) crescut contribuie la aproape 10% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare la nivel mondial, iar numărul acestora s-a dublat în ultimele trei decenii şi a ajuns la 1,9 milioane. Copiii cu un IMC ridicat au un risc cu 40% mai mare să sufere de boli cardiovasculare la vârsta adultă.

Și impactul economic al obezităţii este în creştere, potrivit raportului. Costurile pentru economie cauzate de îngrijirea medicală legată de obezitate, pierderea productivităţii şi decesele premature sunt estimate la 2,2% din produsul intern brut (PIB) la nivel mondial, ceea ce înseamnă aproape 2 trilioane de dolari anual.

Unele ţări, printre care Marea Britanie şi Japonia, au luat măsuri pentru a reduce obezitatea prin limitarea densităţii restaurantelor de tip fast-food, în special în apropierea şcolilor şi în zonele afectate de obezitate infantilă şi sărăcie. Și intervenţiile medicale inovatoare, precum injecţiile pentru pierderea în greutate bazate pe medicamentele de tip GLP-1, marchează un progres promiţător.

Unele țări au luat măsuri

„Pentru a aborda implicaţiile tot mai mari ale crizei obezităţii, solicităm acţiuni şi investiţii din partea guvernelor din întreaga lume.

Sistemele de sănătate trebuie consolidate pentru a asigura un acces mai larg şi mai echitabil la îngrijiri medicale pentru obezitate şi boli cardiovasculare”, a declarat Mariachiara Di Cesare, profesor de Population Studies and Global Health, şi director al Instututului de Public Health and Wellbeing din cadrul Universităţii din Essex, unul dintre autorii raportului.

O altă problemă este că ttinerii sunt vulnerabili la bullying şi discriminare din cauza greutăţii corporale, iar obezitatea a devenit acum principala cauză de hărţuire în şcoli, afectând educaţia şi sănătatea mintală a celor mici.

„Stigmatizarea de lungă durată legată de greutate şi discriminarea au împiedicat eforturile de combatere a obezităţii şi au contribuit la creşterea bolilor cardiovasculare, de aceea este urgent să le abordăm împreună”, notează autorii raportului.