Griparea motorului chinez a semănat panică la bursele din întreaga lume. Care sunt riscurile unei molipsiri a economiei mondiale, și așa slăbită după criza globală din 2008?

Bursele europene și americane au urmat căderea burselor asiatice, arătându-se sensibile la declinul celei de-a doua economii a lumii. Paul Jackson, director de cercetări economice la Institutul francez Source, a declarat pentru Le Figaro:

„Legăturile dintre piețele chineze și celelalte sunt destul de slabe. Străinii nu au un acces prea mare la piețele chineze, iar acestea nu figurează în indicii majori. Impactul asupra investițiile străine este aproape de zero.”

Prin urmare, nu legăturile bursiere, ci acelea economice sunt vinovate de extinderea crizei chineze în întreaga lume. Foarte firesc, de vreme ce China este a doua economie a lumii și, împreună cu Statele Unite, motorul activității economice a lumii.

Concret, cum se poate produce această molipsire globală?

Primele care au de suferit sunt țările vecine, care au cele mai puternice legături comerciale cu China, și anume: Malaysia, Thailanda, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud...

„Pentru vecinii săi, China are aceeași importanță ca Zona Euro pentru Marea Britanie”, apreciază Jackson.

Japonia și Coreea de Sud exportă 20%, respectiv 25% din PIB-ul lor în China. Multe dintre firmele lor sunt localizate în China.

Zona Euro și Statele Unite sunt și ele mari exportatoare în China. Potrivit Departamentului de Cercetare al băncii americane Merrill Lynch, dacă creșterea economică a Chinei scade cu 3,5%, importurile vor scădea cu 17,5%, iar aceasta ar face să scadă cu 0,4% PIB-ul Statelor Unite și al Zonei Euro.

Economia Statelor Unite este mai puțin deschisă spre exterior decât Zona Euro, dar majoritatea exporturilor sale sunt către destinații foarte dependente de economia chineză (America Latină, Canada...).

În interiorul Zonei Euro, cea mai lovită va fi Germania, căci exporturile sale către China reprezintă 2,5% din PIB-ul german, față de 0,6% în restul Zonei Euro (și către Statele Unite).

Al doilea impact major al recesiunii chineze va fi asupra materiilor prime. China este principalul consumator mondial de metale industriale (consumă circa 40% din producția mondială), și al doilea consumator de petrol (10% din producția mondială).

Semnalele de încetinire a cererii afectează cursurile. Cuprul și aluminiul au atins cele mai joase prețuri din ultimii șase ani, la fel ca petrolul.

Căderile de prețuri penalizează țările emergente exportatoare: Australia și America Latină pentru minerale, țările OPEC și Malaysia pentru petrol.

În schimb, pentru economiile dezvoltate consumatoare, cum sunt Europa și Japonia, aceasta înseamnă o creștere a puterii de cumpărare - dar care vor fi vizibile doar pe termen lung. Pe termen scurt, indicii bursieri sunt trași în jos de valorile din sectorul materiilor prime și de cele ale companiilor care operează în zonele dependente de economia chineză.

În ceea ce privește felul în care panica va afecta piețele, lucrurile trebuie puse în context: sfârșitul lui august este propice unei puternice volatilități, și deci contaminării, din cauza lipsei de lichidități de pe piețe. „Acum câteva săptămâni era Grecia, acum este China”, retalivizează Jackson lucrurile.