Dosarul fostului primar al Bacăului a pornit de la o notă a SRI. În baza ei, procurorii anticorupție s-au autosesizat. Sechelariu a murit în 2013 și, un an mai târziu, a fost pronunțată decizia finală, complicii săi fiind condamnați

Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacăului, a fost unul dintre cele mai pitorești și mai controversate personaje ale perioadei 1990-2000. A murit în 2013, la o clinică din Viena, cu doar câteva luni înainte de a fi condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită. Persoanele judecate alături de el, un viceprimar și fostul șef al Cadastrului, au fost condamnați la câte 4 ani de închisoare.

Interesant, din perspectiva scandalurilor din ultimul an, legate de implicarea ofițerilor Serviciului Român de Informații în activitatea de cercetare penală, este că dosarul lui Sechelariu a început de la o informare SRI. Acest act, deși a jucat un rol esențial în demararea acțiunii penale, a rămas secret pentru toți cei implicați.

Practic, Dumitru Sechelariu a murit fără să-și cunoască integral dosarul în care a fost cercetat, arestat și judecat.

Povestea pare ruptă dintr-o scenetă absurdă.

Istoria dosarului Povestea începe în perioada în care Departamentul Național Anticorupție nici măcar nu exista. Dosarul a fost început de Parchetul Național Anticorupție, strămoșul actualului DNA. Pe 12 iulie 2005, PNA anunța că a început urmărirea penală împotriva lui Sechelariu (primar al Bacăului din 1996 până în 2004) a fostului său viceprimar, Laurențiu Lucaș, și a lui Vasile Ifrim, șef in cadrul Serviciului Cadastral si Fond Funciar.

Sechelariu este arestat în acest dosar și mandatul său este prelungit timp de 43 de zile. În acea perioadă procesele aveau trei etape – în loc de două, cât au acum - și inculpații sunt achitați la primele două instanțe, Tribunalul Bacău și Curtea de Apel Bacău.

Procurorii fac recurs și, pe noiembrie 2014, se răstoarnă deciziile anterioare, sunt schimbate încadrările și Lucaș Ifrim primesc câte 4 ani de închisoare. Lucaș este încă în închisoare și, în ediția noastră viitoare, veți citi un interviu acordat de acesta ziarului nostru.

Pentru Dumitru Sechelariu se constată încheierea procesului penal. Pe 16 februarie 2013, fostul primar a murit la o clinică din Viena, unde fusese transferat de la un spital bucureștean.

Sesizarea din „oficiu”

Când a început urmărirea penală, PNA anunța că „s-a sesizat din oficiu cu privire la aspectele de natură penală reținute în sarcina lui Dumitru Sechelariu, primarul orașului Bacău, pe baza unei note de realații numărul 0922507/11.01.2005”. Acest lucru se arăta într-un document intrat în posesia EVZ. Con cret, această notă întocmită de ofițerii SRI a stat la baza demarării dosarului penal cu numărul 3/P/2005. În aceea notă, se dezvăluiau fapte de corupție, conform legii 78/2000, care ar fi fost săvârșite de fostul edil al Bacăului, Dumitru Sechelariu, fostul viceprimar Laurian Lucaș și fostul consilier al Serviciului Cadastral și Fond Funciar, Vasile Ifrim. De la deschiderea dosarului inculpații au încercat să afle, concret, ce aflaseră ofițerii SRI și care erau faptele de corupție de care au fost acuzați cei trei funcționari ai primăriei Bacău.

Până la încheierea procesului, adică timp de 9 ani, nu au reușit.

Ani în șir pe urmele unei informări a SRI

Avocații celor trei au încercat în mai multe rânduri să ceară SRI, judecătorilor dar și procurorilor să poată lua act de nota informativă pe baza căruia s-a autorsesizat PNA și s-a început urmărirea penală. Demersurile lor s-au lovit, însă, de un zid de netrecut. Astfel, din corespondența dintre avocatul Cătălin Dancu, apărătorul lui Dumitru Sechelariu și instituțiile sta tului, documente aflate în posesia EVZ, toate instituțiile statului, PNA, devenit ulterior DNA, Parchetul General dar și instanțele care au judecat dosarul au susținut că „nota nu poate fi consultată, întrucât este o notă clasificată”. Fostul viceprimar, Laurian Lucaș aflat acum în detenție într-un peniteciar și care mai are câteva luni de executat din pedeapsa pe care a primit-o și pe care aproape a executat- o, a făcut și de după gratii o solicitare, să intre în posesia notei întocmite de SRI și care a stat la baza dosarului său penal.

Secretizarea secretului

Prima cerere de a fi consultată nota care a dus la demararea anchetei a fost făcută de Cătălin Dancu chiar pe 12 iulie 2005, când au luat învinuiții cunoștință de acuzații.

Nota SRI este din 11 ianuarie 2005 și poartă numărul 0922507. Procurorul refuză să o prezinte avocaților și atunci e sesizat procurorul-șef. Și el refuză, pe motiv că nota este secretă.

Totuși, Sechelariu este arestat atunci

Pe 13 iulie, procurorul-șef al PNA comunică apărării că nota este clasificată, că are un regim special și nu poate fi pusă la dispoziția avocaților. Pe 14 iulie, avocații scriu conducerii SRI, cerând ca buclucașa notă să fie declasificată.

Labirintul răspunsurilor PNA, DNA și SRI

SRI răspunde, pe 28 iulie 2005, spunând că nu poate comunica nota din ianuarie, pentru că apărătorii inculpaților nu se numără printre beneficiarii de drept ai informațiilor obținute de SRI.

După ce dosarul ajunge la instanță, răspunsurile date – la solicitările transmise prin intermediul judecătorilor – de procurorii PNA (devenit între timp DNA) sunt contradictorii.

Pe 24 octombrie 2006, procurorii anticorupție spun că nota nu e parte din dosar și nici nu e modalitate de sesizare a anchetatorilor. Adică, procurorii au folosit datele din ea, au demarat ancheta, dar nota efectivă nu a fost anexată dosarului, ca și cum informațiile inițiale au picat din cer.

Abia în noiembrie 2006, vine și un nou răspuns al DNA în care se repetă informațiile oferite anterior, adăugând că doar persoanele cu certificat ORNIS pot citi nota de sesizare a procurorilor

 În fine, pe 31 ianuarie 2007, la insistențelor avocaților și instanței, DNA comunică judecătorilor că pot pune întregul dosar la dispoziția avocaților. Dar, surpriză, de la dosar lipsea tocmai nota SRI din ianuarie 2005, „sămânța” de la care pornise dosarul.