NYT a publicat rezultatele ultimei runde de studii în ziua de Anul Nou. Cercetările s-au concentrat în principal pe animale unde Omicron a produs infecții mai puțin dăunătoare, adesea limitate în mare parte la căile respiratorii superioare: nasul, gâtul și trachea.

Cel mai important lucru de reținut: Varianta Omicron pare să dăuneze mai puțin plămânilor, unde variantele anterioare au provocat adesea cicatrici grave. Dar studiile pe animale arată că omicronul rămâne de obicei în trahee și tractul respirator superior: nu coboară adânc în plămâni, cum face varianta Delta.

„Este corect să spunem că ideea unei boli care se manifestă în principal în sistemul respirator superior este în curs de dezvoltare”, a spus Roland Eils, biolog la Institutul de Sănătate din Berlin, care a studiat modul în care coronavirusurile infectează căile respiratorii.

Când Omicron a fost introdus pentru prima dată în noiembrie, singurul lucru pe care oamenii de știință știau cu siguranță era că avea peste 50 de mutații, multe implicând proteina spike folosită de virus pentru a se lega de celulele umane. Dar, după cum oamenii de știință au descoperit între timp, un virus are mai mult decât mutațiile sale. „Nu poți prezice comportamentul virusului doar din mutații”, a spus Ravindra Gupta, virolog la Universitatea din Cambridge

Omicron are un comportament ciudat

Și după luni în care oamenii de știință au infectat celulele și au pulverizat virusul în nasul animalelor, oamenii de știință au aflat puțin mai multe despre Omicron. Interesant este că unii oameni de știință au descoperit că virusul s-a comportat în moduri interesante, reacțiile la anumite specii de animale atrăgând atenția: Deși animalele infectate cu Omicron au experimentat în medie simptome mult mai ușoare, oamenii de știință au fost deosebit de uimiți de rezultatele la hamsterii sirieni, o specie despre care se știe că se îmbolnăvește grav de toate versiunile anterioare ale virusului.

„Acest lucru a fost surprinzător, deoarece toate variantele de până acum au infectat puternic acești hamsteri”, a spus dr. Michael Diamond, virolog la Universitatea Washington și co-autor al studiului. Deocamdată, oamenii de știință bănuiesc că Omicron ar putea fi un produs al anatomiei umane, mai mult decât structura genetică a virusului.

Motivul pentru care Omicron este mai blând poate fi o chestiune de anatomie

Dr. Diamond și colegii săi au descoperit că nivelul de Omicron din nasul hamsterilor a fost același ca la animalele infectate cu o formă anterioară a coronavirusului. Dar nivelurile de Omicron din plămâni erau cu o zecime sau mai puțin față de nivelul altor variante.

O descoperire similară a venit de la cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong, care au studiat bucăți de țesut prelevate din căile respiratorii umane în timpul intervenției chirurgicale. În 12 probe de plămâni, cercetătorii au descoperit că Omicron a crescut mai lent decât varianta Delta și alte variante.

Cercetătorii au infectat, de asemenea, țesuturi din bronhii, tuburile din partea superioară a pieptului care furnizează aer din trachee către plămâni. Și în interiorul acelor celule bronșice, în primele două zile după o infecție, Omicron a crescut mai repede decât a crescut Delta sau coronavirusul original. Deși alții au găsit caracteristici în țesutul pulmonar uman care ajută la prevenirea răspândirii noii variante în plămâni. Mai exact, o proteină numită TMPRSS2 pe suprafața interiorului plămânilor. Această proteină nu ia la Omicron, împiedicând răspândirea ei în organul extrem de important.

Multe celule din plămâni poartă pe suprafața lor o proteină numită TMPRSS2, care poate ajuta, din neatenție, virușii care trec la intrarea în celulă

Dar echipa Dr. Gupta a descoperit că această proteină nu se apucă foarte bine de Omicron. Ca rezultat, Omicron face o treabă mai proastă de a infecta celulele în acest mod decât o face Delta. O echipă de la Universitatea din Glasgow a ajuns în mod independent la aceeași concluzie.

Printr-o cale alternativă, coronavirusurile pot aluneca și în celulele care nu produc TMPRSS2. Mai sus în căile respiratorii, celulele tind să nu transporte proteina, ceea ce ar putea explica dovezile că Omicron se găsește acolo mai des decât în plămâni. Complicând lucrurile, există celule în plămâni care reacționează la intruși distrugând toate celulele, nu doar pe cele infectate. Desigur, vor trebui efectuate mai multe studii înainte ca comunitatea științifică să poată spune ceva sigur.

Aceste constatări vor trebui să fie urmate de studii suplimentare, cum ar fi experimente cu maimuțe sau examinarea căilor respiratorii ale persoanelor infectate cu Omicron. Dacă rezultatele rezistă la examinare, ele ar putea explica de ce persoanele infectate cu Omicron par mai puțin probabil să fie spitalizate decât cele cu Delta.

În acest moment, asta este tot ce putem spune cu siguranță: infecțiile cu COVID-19 încep în nas, sau eventual în gură, înainte de a se răspândi în gât. Infecțiile ușoare nu ajung cu mult mai departe de atât... dar atunci când virusul se instalează în plămâni, poate provoca leziuni tisulare grave și de durată, scrie nytimes.