România, în pragul unei crize energetice. Ședință extraordinară de Guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul interimar Ilie Bolojan a convocat vineri, de la ora 15.00, o ședință extraordinară de Guvern, în care miniștrii vor analiza situația din sistemul energetic, după oprirea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. Potrivit unor surse politice, în cadrul reuniunii ar putea fi discutată inclusiv declararea stării de urgență.

România, în pragul unei crize energetice. Ședință extraordinară de Guvern

Guvernul se reunește vineri într-o ședință extraordinară, convocată de premierul interimar Ilie Bolojan pe fondul problemelor apărute în sistemul energetic. Reuniunea, programată inițial cu o oră mai devreme, urmează să înceapă la ora 15.00.

Potrivit surselor politice, miniștrii ar urma să analizeze  măsurile care pot fi luate pentru limitarea efectelor crizei energetice. Una dintre variantele aflate în discuție ar fi declararea oficială a stării de urgență.

Situația s-a agravat după oprirea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, pe fondul scăderii accentuate a nivelului Dunării. Reactorul nu mai poate funcționa în condiții normale în lipsa volumului necesar de apă pentru răcire.

Una dintre variantele aflate în discuție ar fi declararea oficială a stării de urgență

Potrivit surselor, în cadrul ședinței de Guvern autoritățile vor discuta despre creșterea debitului apei în zona gurii de captare de la Cernavodă. Intervenția ar trebui să asigure volumul necesar pentru răcirea reactoarelor nucleare.

Pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către zona de captare, autoritățile ar urma să efectueze lucrări în albia Dunării cu ajutorul unor barje. Operațiunea ar avea ca scop ridicarea nivelului apei în apropierea centralei.

Măsura este analizată în condițiile în care România s-ar putea confrunta și cu dificultăți în acoperirea deficitului prin importuri de energie electrică.

Bulgaria, Ungaria și Serbia sunt afectate, la rândul lor, de secetă și caniculă, fenomene care au redus producția de energie nucleară și hidroelectrică din regiune.

Cum poate fi instituită starea de urgență

Articolul 93 din Constituție, referitor la măsurile excepționale, stabilește că președintele României poate institui starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în anumite unități administrativ-teritoriale.

Președintele trebuie să solicite Parlamentului încuviințarea măsurii în cel mult cinci zile de la adoptarea acesteia.

În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, acesta este convocat de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe întreaga durată a măsurii.

Până în prezent, starea de urgență nu a fost declarată oficial. O decizie ar putea fi luată în urma ședinței extraordinare de Guvern, potrivit surselor politice.

Ilie Bolojan le cere consumatorilor să reducă folosirea energiei

Premierul interimar, care ocupă temporar și funcția de ministru al Energiei, a cerut populației și consumatorilor industriali să reducă voluntar consumul, în special în intervalul în care sistemul înregistrează cel mai mare deficit.

„Apelul meu este să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare a consumului de energie, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, de la 20:00-23:00, atunci când avem deficit de energie”, a spus Ilie Bolojan, care ocupă interimar și funcția de ministru al Energiei.

Ilie Bolojan a afirmat anterior că perioada dificilă din sistemul energetic ar putea dura între una și două săptămâni. Premierul a pus situația actuală și pe seama lipsei investițiilor care ar fi putut asigura capacități suplimentare de producție.

„Acum vedem ce înseamnă să nu fi făcut investiții în această zonă de energie care să ne creeze rezerve de capacitate. O astfel de secetă nu a mai fost de mulți ani și deci afectează puternic nivelul Dunării”, a spus premierul.

Sursa foto: dreamstime.com

Unitatea 1 de la Cernavodă asigura 10% din consum

Unitatea 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă a fost oprită marți, după ce nivelul Dunării a scăzut puternic. Reactorul asigura aproximativ 10% din consumul de energie electrică al României.

Problemele ar putea continua în perioada următoare, deoarece debitul Dunării este în scădere. La începutul lunii august, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Valoarea estimată este de peste trei ori mai mică decât media multianuală corespunzătoare acestei perioade.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Situația este amplificată de faptul că nici în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare.

Canicula ar putea împinge consumul până la 7.800 MW

Transelectrica a anunțat că vârful consumului de energie electrică era estimat pentru joi seară la aproximativ 7.200 MW. Săptămâna viitoare, odată cu instalarea valului de caniculă, consumul din intervalul de seară ar putea crește treptat până la 7.800 MW.

Reprezentanții companiei au atras atenția că seceta și temperaturile ridicate afectează majoritatea statelor europene. Condițiile exercită presiuni atât asupra sistemelor electroenergetice, cât și asupra pieței regionale de energie.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, fondatorul Asociației Energia Inteligentă, a explicat că România ar putea evita întreruperile de energie prin importuri din statele vecine, care să acopere deficitul intern.

Posibilitatea importurilor este însă limitată de problemele existente în regiune. Bulgaria, Ungaria și Serbia se confruntă cu aceleași condiții de secetă și caniculă, precum și cu reducerea producției de energie nucleară și hidroelectrică.