Delta Dunării, filmată din dronă. Sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ce s-a întâmplat cu apa din Delta Dunării. Debitul Dunării la intrarea în România a continuat să scadă la finalul lunii iulie 2026, deși reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” estimau anterior că ploile torențiale din Austria vor produce o ușoară creștere după aproximativ șapte zile. Apa anunțată pentru 27 iulie nu s-a reflectat însă în măsurătorile făcute în România, iar instituția a prognozat ulterior valori și mai mici pentru începutul lunii august.
Ce s-a întâmplat cu apa din Delta Dunării
Nivelul foarte redus al fluviului a fost invocat și în cazul opririi reactorului 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Situația a ridicat întrebări cu privire la traseul debitelor formate în bazinul superior al Dunării și la cauzele pentru care creșterea estimată de autorități nu s-a mai produs.
Datele prezentate în spațiul public arată că debitul Dunării a coborât la valori extrem de mici, deși în mai multe regiuni europene au fost înregistrate precipitații în timpul sezonului rece, al primăverii și al verii.
În comparație, nici în 2022, considerat cel mai secetos an din Europa din ultimii 500 de ani, nivelul Dunării nu ar fi coborât până la o valoare care să determine oprirea unui reactor de la Cernavodă. În ultimii ani au apărut frecvent informații despre luni cu temperaturi record și despre intensificarea fenomenelor meteo extreme. În vara anului 2026, perioadele cu temperaturi foarte ridicate s-au manifestat în special la sfârșitul lunii iunie, în vestul Europei.
Luna iulie a fost însă caracterizată în numeroase zone de temperaturi mai scăzute și de precipitații. Potrivit datelor menționate în material, în Europa ar fi plouat aproximativ 13 zile, iar temperatura medie s-ar fi situat cu 2,9 grade Celsius sub media multianuală.
Apele Române estima că ploile din Austria vor ajunge în România după șapte zile
La 21 iulie 2026, Anamaria Agiu, reprezentant al Administrației Naționale „Apele Române”, declara pentru G4Media că efectele precipitațiilor căzute în Austria urmau să fie observate în România după aproximativ o săptămână.
„Cantitatea de apă care s-a colectat în bazinul superior al Dunării se va resimți la nivelul debitelor după șapte zile. Deci până în România face șapte zile”, spunea aceasta.
Pe baza acestor estimări, autoritățile anticipau că debitul Dunării va rămâne relativ stabil în jurul datei de 27 iulie și că va crește ușor, până la aproximativ 1.750 de metri cubi pe secundă. Creșterea prognozată nu s-a produs. La 27 iulie, debitul Dunării era de numai 1.650 de metri cubi pe secundă, sub nivelul indicat anterior.
O zi mai târziu, Administrația Națională „Apele Române” anunța că debitul din Delta Dunării urma să scadă în continuare și să ajungă, la începutul lunii august, în jurul valorii de 1.600 de metri cubi pe secundă. Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă. Pentru 4 august, instituția estima că debitul din Delta Dunării la intrarea în România va coborî până la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă. Astfel, în locul creșterii anticipate după ploile din Austria, măsurătorile și prognozele au indicat o diminuare suplimentară.
Delta Dunării. Sursă foto: Pixabay.com
Germania și Austria au 23 de hidrocentrale pe cursul Dunării
Germania are aproximativ 7.300 de hidrocentrale și aproape 380 de lacuri mari de acumulare. Dintre acestea, 13 hidrocentrale importante se află pe cursul Dunării. În zona Passau-Untergriesbach, din Bavaria, este pregătită și construirea unei centrale cu acumulare prin pompaj, cu o capacitate de 300 MW.
Austria are aproximativ 3.800 de hidrocentrale, dintre care zece sunt amplasate pe sectorul austriac al Dunării. Printre cele mai importante se află centralele de la Aschach, Ottensheim-Wilhering și Freudenau.
Sectorul Dunării care traversează Austria are o lungime de aproximativ 350 de kilometri. Cele zece sisteme principale de baraje și acumulări transformă cursul fluviului într-o succesiune de lacuri de retenție utilizate pentru producerea energiei electrice.
România are în exploatare aproximativ 180 de centrale hidroelectrice, dintre care numai două se află pe Dunăre, deși fluviul traversează sau delimitează teritoriul țării pe o lungime de aproximativ 1.075 de kilometri. Numărul mare de baraje și hidrocentrale construite în amonte readuce în discuție modul în care apa este acumulată și utilizată înainte ca Dunărea să ajungă pe teritoriul României.
Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit la 28 iulie
Autoritățile române au decis, la 28 iulie, oprirea reactorului 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Decizia a fost pusă în legătură cu nivelul redus al Dunării și cu imposibilitatea asigurării condițiilor necesare de funcționare.
În același context a fost luată în calcul și o posibilă oprire controlată a reactorului 2. România a devenit astfel singurul stat european care a oprit un reactor nuclear în timpul acestui episod de debite scăzute. În Ungaria și Bulgaria au existat declarații referitoare la posibilitatea reducerii producției sau a opririi unor capacități nucleare, însă centralele au continuat să funcționeze.
Bulgaria produce constant aproximativ 1.900 MWh de energie nucleară, iar centrala sa utilizează, de asemenea, apa Dunării. În cazul reactorului 1 de la Cernavodă, oprirea ar putea avea legătură și cu atingerea perioadei maxime de funcționare înaintea unui amplu proces de modernizare, care ar urma să dureze cel puțin trei ani.
Nuclearelectrica a anunțat joi că reactorul 2 nu va mai fi oprit, după ce anterior fusese luat în calcul un asemenea scenariu. Diferența dintre prognoza transmisă după ploile din Austria și debitele măsurate ulterior în România rămâne însă neexplicată în informațiile prezentate public. Întrebarea este unde și în ce condiții a fost reținută apa care ar fi trebuit să producă o creștere a debitului Dunării.
Recomandările noastre
