Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este prima instituție publică din România care, în 2025, a rămas oficial fără fonduri pentru plata salariilor angajaților. Situația a fost confirmată printr-un document intern.
Potrivit documentului citat, instituția înregistrează un deficit bugetar de 954.000 de lei, sumă care face imposibilă achitarea drepturilor salariale pentru personalul din aparatul AEP.
H2: Avertismentul oficial al AEP: risc de afectare a activității instituționale
În adresa transmisă către Ministerul Finanțelor, conducerea Autorității avertizează asupra riscurilor majore la care este expusă instituția, în lipsa unei alocări bugetare suplimentare. Situația este descrisă drept „extrem de complicată”, iar în lipsa unei intervenții imediate, există varianta eșalonării plăților salariale.
Conducerea AEP a precizat în documentul oficial:
”Dragi colegi, în urma solicitării Sindicatului am primit Informarea privind situația financiară și am avut o întâlnire cu conducerea Autorității.
Din cele prezentate, reiese că există un deficit trimestrial la capitolul salarii de 954 mii lei.
1. Soluția ideala este de a obtine acești bani printr-o rectificare bugetară. 2. Soluția imediată propusa de conducere este de a realoca bani între trimestre, retrimestrializare, in sensul ca în a treia luna din trimestru să luam 60% din salariu, iar în prima luna a fiecarui trimestru 140% din salariu. Situație care se poate aplica pentru luna iulie si iunie dar nu avem o propunere exactă. Până mâine dimineața, asteptăm propunerile voastre pe whatsapp sau adresa de e-mail a sindicatului. Ele vor fi comunicate conducerii.”, se arată într-un mesaj trimis angajaților înscriși în sindicatul AEP.
Această măsură ar urma să fie luată în încercarea de a asigura continuitatea instituțională, dar ar putea afecta grav moralul angajaților, precum și eficiența instituției într-un an electoral.
AEP. Sursa: Arhiva EVZ
Misiuni esențiale în context electoral
AEP este instituția responsabilă cu organizarea și supravegherea alegerilor în România. În 2025, contextul este cu atât mai delicat cu cât țara se află într-un an marcat de multiple runde de alegeri — europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
În documentul intern, AEP subliniază faptul că lipsa fondurilor pentru salarii afectează „îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și de Constituție”.
Criza financiară din AEP, semn al problemelor sistemice din bugetul public
Situația AEP este văzută de specialiștii în politici publice ca un semnal de alarmă privind starea generală a bugetului de stat în 2025.
În contextul unui deficit bugetar ridicat și al unei presiuni crescânde asupra cheltuielilor publice (salarii, pensii, investiții), instituțiile cu finanțare directă de la buget încep să resimtă efectele lipsei de lichidități.
Analiștii economici avertizează că, dacă problema AEP nu este rezolvată rapid, este posibil ca și alte instituții publice să ajungă într-o situație similară.
Deficitul bugetar acumulat în primele luni ale anului, în paralel cu majorarea unor cheltuieli fixe (inclusiv pentru pensii și salarii), pune presiune pe capacitatea statului de a asigura finanțare constantă către toate instituțiile din aparatul administrativ.
Surse din Ministerul Finanțelor au declarat, sub protecția anonimatului, că se caută soluții de redistribuire bugetară, dar că „prioritățile fiscale sunt multiple, iar fondurile disponibile sunt limitate”.
Angajații de la AEP susțin că situația este fără precedent
Reprezentanți ai angajaților din AEP au transmis, prin intermediul sursei citate, că situația este „fără precedent” în ultimii ani și că „moralul personalului este afectat de incertitudinea financiară”. Deși activitatea instituției continuă, există temeri că instabilitatea financiară va duce la blocaje administrative în plină perioadă electorală.
Potrivit acelorași surse, există inclusiv discuții privind solicitarea unui sprijin parlamentar sau o eventuală audiere a conducerii instituției în comisiile de specialitate.
