În septembrie, PMP îşi va lansa programul de guvernare, iar şefii de departamente vor fi miniştri din umbră. De altfel, întrebat dacă este de acord cu declaraţia lui Valeriu Steriu, care a afirmat că l-ar putea susţine pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat, fostul şef al statului a spus: „Pot fi de acord cu orice, dar cel mai bun profil de premier sunt eu”.

Reforma Sănătății, din 2012, relansată

Ieri, la Congresul de fuziune între PMP şi UNPR, Traian Băsescu a creionat deja o schiţă a unei viitoare guvernări.

● Prima prioritate pe care o are PMP este susţinerea unei noi legi a Sănătăţii, după modelul proiectului din ianuarie 2012. „În iarna lui 2012 această lege a scos oameni în stradă, la Bucureşti. Şi în 2012 era târziu să modernizăm sistemul de sănătate, dar pentru că se refuză cu obstinaţie, deprecierea sistemului de sănătate va continua”, a spus Băsescu. El a mai spus că este nevoie de „un mix” între stat şi privat, în acest sistem.

● A doua prioritate enunţată de fostul şef al statului este revenirea la vechea formă a Legii Educaţiei, aşa cum era ea la momentul în care guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pentru ea. Băsescu a mai spus că au fost aduse nu mai puţin de 95 de modificări „pentru a menţine mediocritatea şi falsul”.

● Al treilea obiectiv pe care-l va avea noua formaţiune este ca Apărarea să dispună de un buget de 2,2% din PIB şi să dirijeze o parte din aceşti bani către industria autohtonă de apărare. „Ştiu proiectele, ele nu au fost finanţate”, a spus Băsescu.



● A patra prioritate va fi interzicerea tăierii pădurilor, cu excepţia lemnelor necesare producţiei de „mobilier românesc” şi pentru foc.

Traian Băsescu a mai spus că „obiectivul de ţară” rămâne unirea cu Republica Moldova şi a susţinut că acesta este „posibil”.

Obiectiv: 15-20% din voturi

Fostul şef al statului a vorbit, la Congresul de unificare PMP-UNPR, şi despre obiectivele politice ale noii formaţiuni: obţinerea a 15-20% din voturi, la alegerile parlamentare. „Apare o a treia forţă politică, consistentă în teritoriu şi care are perspectiva obţinerii unui scor foarte bun în alegerile legislative. Acest lucru va însemna consolidarea capacităţii democratice a Parlamentului României, pentru că deciziile nu se vor mai juca între Modrogan şi Kiseleff, ci deciziile vor trebui să treacă şi prin Nicolae Iorga”, a afirmat Băsescu.

De altfel, şi fostul preşedinte al UNPR, Valeriu Steriu, a insistat asupra faptului că PMP devine a treia forţă politică, după acest „start inteligent”.

Noul PMP face jocurile în Consiliul General al Capitalei

Prin alianța cu UNPR, PMP își dublează forţa în Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi ar putea avea un cuvânt decisiv la numirea noului viceprimar, după demisia lui Tudor Ionescu, zis Tudy. Iniţial, cei de la UNPR aveau doi consilieri generali şi au susţinut alianţa PSD-ALDE. PMP avea patru consilieri generali, iar acum va avea şase şi este posibilă formarea unei noi majorităţi. De altfel, ieri, Traian Băsescu a invocat această oportunitate. La aceste alegeri locale, formațiunea condusă de Traian Băsescu a obținut 18 primari, iar UNPR – 26, deci, după fuziune, PMP va avea 44. La sectoarele Capitalei, pe listele PMP au fost aleși 13 consilieri, UNPR – 22. În celelalte localități, PMP a atins un număr de 1.315 consilieri locali, UNPR – 1.203. PMP are 62 de viceprimari, UNPR – 76. PMP a negociat șapte vicepreședinți de Consiliu Județean, iar UNPR a obținut unul singur. Un alt avantaj este îndeplinirea criteriilor care îi vor permite să primească subvenție de la bugetul de stat. Acordarea acestei subvenții este condiționată, printre altele, de obținerea a 50 de mandate de consilier județean sau al Consiliului General al Municipiului București, se arată în legea finanțării partidelor. PMP obținuse 37 de consilieri județeni, iar UNPR avea 14. Doar împreună, cele două formațiuni pot îndeplini acest prim criteriu. Potrivit secretarului general al PMP, Dorel Onaca, un al doilea criteriu pentru obținerea subvenției este ca partidul să aibă grup parlamentar. Noul PMP va îndeplini și acest criteriu, întrucât va avea 39 de deputați și zece senatori.

Emoții la unificare: „A fugit mireasa”

Procedurile de unificare a PMP şi UNPR au fost o formalitate care a durat circa o oră şi la care a fost nevoie de mobilizarea a peste 2.000 de delegaţi. Singurul incident a fost dispariţia temporară a preşedintelui UNPR, Valeriu Steriu, exact în momentul în care trebuia să ţină discursul de final. „S-a furat mireasa”, a glumit cineva din sală, în momentul în care Train Băsescu a vrut să-i dea cuvântul lui Steriu, după ce un congres comun PMP-UNPR a votat, în unanimitate, unificarea. Băsescu l-a trimis pe secretarul general al PMP, Dorel Onaca, să-l găsească pe Steriu, care a fost depistat în timp ce dădea un interviu şi a fost adus pe scenă. „Vezi că ai plecat şi cu mapa”, i-a strigat lui Onaca, fostul şef al statului. Un alt mucalit din sală a mai comentat: „Ca în orice căsnicie, cea mai grea e prima noapte, după care te obişnuieşti”.


FOTO: Peste 2.000 de delegați au fost ieri la Parlament, să aprobe fuziunea PMP cu UNPR



Experimentul UNPR s-a încheiat

În rest, la acest eveniment nu au apărut public nici un fel de dizidenţe, nici din PMP, nici din UNPR. Nici unul din foştii lideri ai UNPR nu şi-au făcut apariţia, iar la Conferinţa Naţională a acestui partid, ţinută în grabă înainte de Congresul de unificare, abia s-a invocat numele lui Gabriel Oprea. „Experimentul UNPR va rămâne în istoria României ca un partid de lider, cu preşedintele fondator Gabriel Oprea (…) Ar trebui să ne întrebăm: am fost cu adevărat partidul interesului naţional, stând în spatele marilor partide?”, a spus, ironic, deputatul Ion Răducanu. Dar sala, grăbită să termine, l-a ignorat.

Unificare în 35 de minute

După această conferinţă, Traian Băsescu a socializat, circa 35 de minute, cu liderii locali şi parlamentarii UNPR, după care a fugit la Congresul PMP. Acesta a fost ţinut într- o viteză atât de mare încât, la prezidiu, nu erau scaune şi întreaga conducere a noii formaţiuni a stat, circa 35 de minute, în picioare. Singurele nemulţumiri au fost cele ale unor persoane în vârstă, care stăteau pe fotoliile din spatele uriaşei săli A.I.Cuza din Palatul Parlamentului şi care s-au luptat cu jurnaliştii aflaţi în picioare, pentru a putea vedea prezidiul. Până la urmă, toţi participanţii la congres s-au ridicat în picioare în momentul în care a fost intonat noul imn, „Iarba verde de acasă”, iar autorul, Mircea Rusu, a apărut pe scenă şi a organizat o interpretare a capella, cu un cor de peste 2.000 de persoane. Totuşi, microfonul a cedat şi sala a cântat mai mult din amintiri.

Mircea Rusu a fost şi autorul imnului, din 1996, al fostului PD: „Verde înrourat”.

Te-ar putea interesa și: