Noul guvern de la Budapesta, în fața primei provocări. Dispută aprinsă pe tema muncitorilor străini
- Iulia Moise
- 15 mai 2026, 15:30
Peter Magyar. Sursa foto: Facebook
Noul guvern din Ungaria se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea mediului de afaceri pentru a reconsidera planul de suspendare a vizelor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene, după ce companiile au avertizat că măsura ar putea afecta producția într-o economie deja afectată de lipsa forței de muncă, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.
Partidul Tisza, condus de premierul Peter Magyar și câștigător al alegerilor din 12 aprilie care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, a anunțat că intenționează să oprească emiterea vizelor pentru lucrătorii non-UE începând de luna viitoare.
Formațiunea susține că măsura urmărește protejarea locurilor de muncă și a salariilor cetățenilor maghiari.
„Nu vom permite muncitorilor străini să ia locurile de muncă ale ungurilor și să împingă salariile în jos”, se arată în programul politic al partidului Tisza.
Mediul de afaceri avertizează asupra impactului economic
Reprezentanți ai companiilor internaționale și ai camerelor de comerț spun însă că o interdicție totală ar putea crea probleme serioase pentru industrie și servicii.
Sandor Baja, directorul regional al companiei de recrutare Randstad pentru Cehia, Ungaria și România, a declarat că o astfel de măsură „nu ar fi viabilă pe termen lung”, în condițiile în care o parte importantă a forței de muncă din Ungaria urmează să se pensioneze în următorii ani.
El a adăugat că speră ca echipa ministrului Economiei, Istvan Kapitany, „să permită rațiunii economice să prevaleze”.
Potrivit statisticilor oficiale, muncitorii străini reprezintă aproximativ 2% din forța de muncă a Ungariei. Totuși, în anumite sectoare, dependența de angajați din afara UE este mult mai ridicată.
Companii care depind semnificativ de muncitorii străini
Akos Janza, președintele Camerei Americane de Comerț din Ungaria, a afirmat că în unele companii muncitorii străini, atât cei cu calificare înaltă, cât și cei din producție, reprezintă până la 20% din personal.
„Avem o companie membră care ar trebui să elimine complet un schimb de producție fără muncitorii străini”, a declarat Janza.
El a precizat că firma activează în sectorul manufacturier, unul dintre pilonii economiei ungare.

Muncitori asiatici. Sursa foto: AI
La rândul său, Robert Keszte, directorul Camerei de Comerț Germane din Ungaria, a avertizat că economia țării „nu poate funcționa în prezent fără muncitori din state terțe”, adică din afara Uniunii Europene.
Deficitul de personal rămâne o problemă majoră
Specialiștii din piața muncii susțin că Ungaria are încă un potențial intern de aproximativ 400.000 de persoane care ar putea intra pe piața muncii, inclusiv tineri sub 25 de ani, persoane peste 55 de ani și locuitori din orașe mici.
Totuși, mobilitatea redusă și diferențele regionale limitează capacitatea acestui bazin de forță de muncă de a acoperi rapid deficitul existent, în special în marile centre industriale.
Spre deosebire de alte state din Europa Centrală, precum Germania, Polonia sau Cehia, Ungaria nu a beneficiat de un aflux semnificativ de refugiați ucraineni care să atenueze lipsa de personal.