Noua taxă logistică de 25 de lei schimbă complet traseul coletelor internaționale spre România

Depozit colete. Sursă foto: Freepik

Introducerea taxei logistice de 25 de lei per colet pentru pachetele cu valoare redusă ce vin din spații non-UE a generat, în ultima perioadă, dezbateri în zona fiscală și logistică. 

Pe de o parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) specifică, în cadrul unui comunicat de presă, că multe dintre cifrele vehiculate în spațiul public sunt construite pe premise greșite și că impactul negativ este exagerat.

Pe de altă parte, trebuie luate în seamă o serie de consecințe fiscale, economice și strategice semnificative pentru România, cu accent pe pierderea rolului Aeroportului Otopeni ca punct de intrare pentru e-commerce-ul cross-border.

Cum a devenit Otopeni un punct de intrare relevant

În semestrul al doilea din 2025 aproximativ 7,36 milioane de colete au fost vămuite prin Aeroportul Internațional Henri Coandă. Toate aceste fluxuri au fost procesate prin procedura B2C – H7 / IOSS, destinată coletelor cu valoare redusă, iar valoarea totală declarată a bunurilor a depășit 212 milioane de euro.

Dinamica a scos în evidență rolul Aeroportului de la Otopeni de hub relevant de intrare în Uniunea Europeană pentru e-commerce-ul transfrontalier pe cale aeriană. 

În total, au fost operate aproximativ 225 de zboruri cargo, care au transportat peste 20.000 de tone de marfă. Totuși, aproximativ jumătate din mărfurile ce au ajuns la Otopeni reprezentau efectiv fluxuri de e-commerce, iar restul au fost alte tipuri de transport aerian.

Introducerea taxei și efectul imediat

Taxa logistică de 25 de lei per colet a fost introdusă cu scopul declarat de a acoperi costurile administrative generate de volumul mare de trimiteri cu valoare redusă. 

Efectul imediat nu este de ignorat. Aproximativ 85% din volumele procesate anterior la Otopeni au fost redirecționate către alte puncte de intrare în Uniunea Europeană, în special aeroporturile din Budapesta, Liège și Amsterdam.

Ce s-a întâmplat, mai exact: Statul român, de la 1 ianuarie 2026, a introdus o taxă de 25 lei pentru orice colet din afara Uniunii Europene a cărui valoare nu depăşeşte 150 de euro. S-a impus această nouă taxă cu scopul de a aduce un plus de aproximativ 36,8 milioane euro la bugetul de stat, raportat la datele din al doilea semestru din 2025.

Însă, reprezentanţii Temu, Shein, AliExpress, dar nu numai, au decis să evite taxa românească prin înfiinţarea unor entităţi juridice în Uniunea Europeană, iar toată marfa companiilor respective este livrată direct în respectivele puncte. Iar după ce sunt vămuite în respectivele state membre UE, produsele primesc statut de intra-UE şi sunt livrate în România fără taxa de 25 lei.

Problema despre care s-a discutat în spațiul public autohton a fost că întreaga poveste ar fi creat probleme transportului cargo din ţara noastră. Pe de altă parte, trebuie menționat că redirecționarea nu a însemnat dispariția comerțului electronic pe acest sector, ci s-a ajuns la o modificare a modului în care bunurile intră pe piața europeană. 

Schimbarea procedurii vamale

Procedura vamală utilizată s-a schimbat din Business to Consumer, B2C (H7 / IOSS), în Business to Business, B2B (H1).

Acest H7 face referire punctual la faptul că platformele internaționale vând direct către consumatori din România și că bunurile vin direct din afara Uniunii Europene, ca importuri B2C. Practic, coletul ajunge la persoana fizică și se aplică TVA-ul în România, iar acum și taxa logistică de 25 de lei pentru colete mici

Iar H1 se referă la scenariul „adaptat”, cu importuri B2B și livrări intra-UE. În această situație, platformele își mută jocul în interiorul UE, înființează entități juridice în țări membre ale blocului comunitar, se înregistrează în scopuri de TVA și importă bunurile B2B, într-un stat membru. 

În acest fel, bunurile sunt puse în liberă circulație într-un stat UE, ele devin bunuri comunitare, apoi sunt vândute românilor ca livrări intra-UE. De menționat că într-un astfel de caz nu se mai aplică taxa logistică de 25 lei, TVA-ul și taxele vamale se colectează în statul unde are loc importul și, punctual pe subiect, România rămâne doar piață de consum, nu și punct de colectare fiscală.

România s-a grăbit

Reprezentanții Poștei Române, companie de transport ce gestionează și astfel de pachete, explică în cadrul unui răspuns la solicitarea Evenimentul Zilei că se află „în contact permanent cu partenerii internaționali din afara Uniunii Europene, precum și cu autoritățile competente”. Iar colaborarea aceasta ar permite un flux predictibil al coletelor și reducerea riscurilor de întârzieri. 

În același timp, reprezentanții companiei atraga atenția asupra faptului că, la nivel european, cadrul de reglementare este în curs de schimbare. Pe 11 decembrie, Consiliul ECOFIN a aprobat introducerea unei taxe vamale de 3 euro pentru fiecare colet cu o valoare declarată sub 150 de euro provenit din țări din afara Uniunii Europene, măsură programată să intre în vigoare la 1 iulie 2026. 

Chiar și așa, la acest capitol, România a luat-o înainte și a introdus o taxă cu cu șase luni mai devreme. Și Italia aplică o taxă similară de la 1 ianuarie 2026, de exemplu, însă autoritățile italiene aplică o taxă de 2 euro, puțin peste 10 lei, comparativ cu România care a pus o taxă de 25 de lei, adică aproape 5 euro, de aproximativ 2,4 ori mai mare. De altfel, în Italia lucrurile nu stau diferit, căci aeroporturile au pierdut deja trafic cargo şi se doreşte la acest moment abrogarea legii.

Până la alte modificări la nivel autohton, oficialii de la Poșta Română își reafirmă angajamentul de a implementa măsurile „cât mai eficient”, de a asigura continuitatea serviciilor și de a menține un standard ridicat de încredere în relația cu partenerii externi și cu publicul. 

O schimbare structurală a modelului de import

Marile platforme internaționale de e-commerce au reacționat rapid prin adaptarea structurii lor juridice și fiscale. Printre măsurile adoptate se numără înființarea de entități juridice în Uniunea Europeană, obținerea de înregistrări locale de TVA și importul bunurilor în regim B2B – H1.

În acest model, bunurile sunt puse în liberă circulație într-un stat membru al UE, dobândesc statut de bunuri comunitare și sunt ulterior vândute consumatorilor din România prin livrări intra-UE. Consecința directă este că taxa logistică de 25 de lei nu mai este aplicabilă, deoarece aceasta vizează exclusiv coletele mici importate direct din afara Uniunii.

Cifrele din spate

O analiză comparativă pentru semestrul al doilea din 2025 evidențiază diferențe între scenariul H7 și cel H1. În varianta inițială, bazată pe importuri B2C, România ar fi colectat aproximativ 44,6 milioane de euro din TVA și peste 36,8 milioane de euro din taxa logistică, fără venituri din taxe vamale, căci acestea erau inexistente pentru coletele sub 150 de euro.

În scenariul rezultat după redirecționarea fluxurilor și trecerea la procedura H1, TVA colectată ajunge la peste 54 de milioane de euro, iar taxele vamale sunt estimate la aproape 46,7 milioane de euro. 

Totuși, aceste sume nu mai sunt colectate în România, ci în statul membru în care are loc importul inițial. Din perspectiva bugetului național, se estimează o pierdere netă de aproximativ 20 de milioane de euro comparativ cu scenariul inițial, la care se adaugă dispariția completă a veniturilor din taxa logistică.

Colectarea TVA și exercitarea activităților de control fiscal, audit și conformitate se mută în afara jurisdicției române. Această situație poate avea potențialul de a reduce transparența fiscală, de a limita capacitatea autorităților române de a supraveghea fluxurile de e-commerce și de a eroda baza fiscală pe termen mediu și lung.

Două perspective, aceeași realitate complexă

În lipsa unor norme de implementare clare și a unei evaluări oficiale consolidate, taxa logistică rămâne un exemplu de politică publică al cărei impact depinde nu doar de intenție, ci și de reacțiile rapide ale pieței. 

Dincolo de discuțiile din spațiul public, datele arată că fluxurile de e-commerce nu dispar, ci se mută, iar efectele acestei mutări sunt resimțite direct în structura veniturilor fiscale și în poziționarea logistică a României.