Falimentarea prin decizii politice. De la taxa Temu la privatizarea TAROM și CFR. Cum pregătește Guvernul „salvarea” prin vânzare. Exclusiv

Un nou val de privatizări pare să se pregătească sub pretextul ineficienței economice, în timp ce deciziile guvernamentale riscă să împingă companiile de stat spre colaps. După ce „taxa Temu” a pus în pericol viabilitatea Poștei Române, vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat ieri un semnal clar. Privind posibila vânzare a unor giganți strategici precum TAROM și CFR, cerând politicienilor să renunțe la paradigma „nu ne vindem țara”.

Am realizat un experiment similar cu cel al lui Patrick Andre de Hillerin și am comandat pe Temu, siteul chinezesc vizat de geniala măsură a lui Bolojan de taxarea coletelor, produse de 190 de lei. Și ce să vezi? Surpriză! Chinezii sunt mai deștepți decât Pachetul Doi al lui Ilie Bolojan...

Scenariul privatizării: „Nu ne vindem țara, dar ne-o pierdem”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat duminică seara că este momentul ca România să depășească reticența față de investitorii străini în companiile de stat. Referindu-se la pierderile acumulate de companii precum TAROM sau CFR, Gheorghiu a argumentat că refuzul privatizării duce, de fapt, la pierderea resurselor naționale: „Nu ne vindem țara, dar ne-o pierdem în fiecare zi cu fiecare ban pe care companiile îl pierd”.

Folosind exemplul Dacia ca „model de succes” al privatizării către Renault , vicepremierul a sugerat că soluția pentru redresarea TAROM și CFR ar putea fi atragerea unui partener strategic. „Dacă din analiză va reieși că e nevoie de un partener... ar trebui să ne uităm la asta dintr-o perspectivă sănătoasă”, a precizat ea, făcând apel la clasa politică să nu mai cultive teama de vânzare a activelor statului.

Cristina Chiriac a preluat mandatul de procuror general al României. Care va fi prioritatea sa

Nicușor Dan vrea să îi cheme pe Grindeanu și Bolojan la Cotroceni. Viitorul Guvernului e în joc

Oana Gheorghiu. Sursa foto: Captură video Youtube

Poșta Română, victima colaterală a „Taxei Temu”

În timp ce se discută despre ineficiența companiilor de stat, deciziile economice recente par să le vulnerabilizeze și mai mult. Un exemplu concret este Poșta Română, care în ultimii doi ani a supraviețuit financiar în mare parte datorită volumului uriaș de colete procesate pe relația directă cu China (Temu, Shein, Alibaba).

Recent introdusa „taxă Temu”, susținută de cuplul Ilie Bolojan – Iancu Guda, a dus la o scădere dramatică a volumului de colete de e-commerce procesate în ianuarie 2026, conform comisionarilor vamali. Deși platformele chinezești par să ocolească taxa redirecționând coletele prin alte țări UE, astfel încât nu intră direct din China în România, Poșta Română pierde veniturile din procesarea acestor fluxuri directe.

Experimentul meu

Ieri, Patrick Andre de Hillerin a făcut un experiment comandând produse pe Temu. “5 produse, 74,8 lei, transport gratuit, zero taxe pe colet. Pentru că, deși pleacă din China, nu intră în România din China”, scrie el pe Facebook.

Astăzi, am verificat pe pielea mea și am comandat pe Temu de 190 de lei, deci peste plafonul presupus a fi gratuit.

Ce să vezi? Surpriză: produsele vin în două tranșe, transport GRATUIT, taxă ZERO. Deci nu numai că se confirmă ceea ce spune Patrick Andre de Hillerin, dar situația este și mai gravă...

Mai mult, în postarea sa, jurnalistul aduce acuzații de manipulare a datelor publice. Deși site-uri de specialitate precum Boardingpass susțin că traficul cargo pe Otopeni nu a scăzut semnificativ, realitatea din vămi arată o prăbușire a numărului de colete mici (sub 150 euro), exact segmentul care ținea în viață operatorul poștal național.

Concluzie: Ineficiență sau sabotaj?

Suprapunerea celor două situații ridică semne de întrebare: pe de o parte, Guvernul adoptă măsuri fiscale care lovesc în veniturile companiilor de stat (cazul Poștei Române), iar pe de altă parte, oficialii invocă pierderile acestora pentru a justifica necesitatea privatizării (cazul TAROM și CFR).

Rămâne de văzut dacă Poșta Română va fi următoarea pe lista „salvării” prin vânzare, alături de transportatorii naționali, după ce a fost secătuită de una dintre principalele sale surse de venit.

@

♬ -