Eșecul Taxei Bolojan de 25 RON/colet. Cum a pierdut România statutul de hub-ul de E-commerce în favoarea Ungariei. Exclusiv

În materialul publicat ieri spuneam că introducerea taxei logistice de 25 RON pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene a reprezentat un moment de cotitură negativă pentru industria de logistică și pentru veniturile bugetare ale României.

Deși intenția legislativă din spatele Legii nr. 229/2025 a fost aceea de a genera venituri suplimentare și de a proteja piața internă, realitatea economică imediată a demonstrat un efect contrar așteptărilor.

În loc să capitalizeze pe un flux comercial în creștere, România a reușit să "exporte" aceste volume către țările vecine, în special Ungaria.

Pierzând nu doar taxa logistică, ci și TVA-ul și taxele vamale aferente, transformând Aeroportul Internațional Henri Coandă dintr-un potențial hub regional într-un simplu spectator al tranzitului de mărfuri europene.

Alexandru Balan, fostul şef de la SIS, cercetat pentru trădare de Patrie în România, condamnat la Chişinău. Ce a declarat inculpatul. Video

Cum a cerut Meghan Markle să fie strigată în Australia. Soția Prințului Harry, la un pas de o mare rușine

Taxa Bolojan a dus la prăbușirea volumelor de marfă

Analiza datelor recente privind traficul cargo indică o reducere serioasă a volumelor de colete procesate prin Otopeni, care nu poate fi justificată prin variațiile sezoniere obișnuite.

Potrivit unor date oficiale, dacă în luna noiembrie volumele de marfă cargo e-commerce cu punere în liberă circulație în România se situau la 2.521 de tone, luna ianuarie a adus un colaps dramatic, volumele scăzând la doar 563 de tone.

Această scădere de 78% în decurs de doar trei luni demonstrează că nu discutăm despre un efect de "off-peak season", ci despre o reacție directă a pieței la noile costuri impuse. Datele arată că introducerea taxei a determinat redirecționarea a aproximativ 85% din volumele procesate anterior în țară către alte puncte de intrare.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Aeroportul Otopeni, lovit în plin

Această scădere este cu atât mai dureroasă cu cât, în a doua jumătate a anului 2025, Aeroportul Otopeni devenise, pentru prima dată, un hub relevant de intrare în Uniunea Europeană pentru comerțul electronic transfrontalier pe cale aeriană.

Prin infrastructura sa, România deservea nu doar piața locală, ci acționa ca punct de tranzit pentru mărfuri destinate Bulgariei, Greciei, Austriei și Ciprului. Decizia fiscală a anulat acest avantaj strategic aproape instantaneu, volumele mutându-se către infrastructura aeroportuară din Budapesta, Liege sau Amsterdam, care au preluat rapid rolul de porți de intrare în spațiul comunitar.

Mecanismul de evitare a Taxei Bolojan

Eșecul taxei rezidă în subestimarea capacității de adaptare a marilor platforme internaționale de e-commerce.

Anterior introducerii taxei, vămuirea se realiza prin procedura B2C-H7/IOSS, unde fiecare colet era declarat individual, iar statul român încasa taxele aferente. Odată cu apariția Taxei Bolojan de 25 RON per colet, platformele au reacționat prin modificarea structurală a modelului de import, trecând la procedura vamală B2B-H1.

Concret, marile platforme și-au înființat entități juridice în alte state membre UE sau au utilizat parteneri logistici existenți pentru a importa mărfurile în vrac prin alte țări. Bunurile sunt acum puse în liberă circulație în țări precum Ungaria sau Olanda, dobândind statutul de bunuri comunitare înainte de a ajunge fizic în România.

Fiind considerate ulterior livrări intra-comunitare, aceste mărfuri nu mai sunt supuse procedurilor vamale la granița României, iar taxa logistică de 25 RON devine inaplicabilă. Astfel, statul român nu doar că nu încasează taxa vizată, dar pierde orice pârghie de control asupra acestor fluxuri.

Aeroportul Otopeni. Sursa foto: facebook

Impact: Pierderi de sute de milioane de euro

Calculul economic realizat după implementarea taxei relevă un bilanț dezastruos pentru bugetul de stat. Prin mutarea punctului de vămuire, TVA-ul aferent acestor fluxuri comerciale, care în trecut alimenta bugetul României, este acum colectat în afara țării.

Estimările arată o pierdere netă de aproximativ 20 de milioane de euro comparativ cu scenariul anterior în care se încasa TVA, la care se adaugă pierderea integrală a veniturilor din taxa logistică, a cărei colectare a devenit nulă pe noile fluxuri B2B. Vorbim de sute de milioane de euro, pierderi directe și indirecte. 

Situația generează o eroziune a bazei fiscale pe termen mediu și lung, limitând drastic capacitatea autorităților române de a supraveghea fluxurile de e-commerce cross-border. Activitățile de control, audit și conformitate s-au mutat și ele în afara jurisdicției naționale, reducând transparența fiscală și lăsând autoritățile de la București fără instrumente de monitorizare a unei piețe de sute de milioane de euro. Pierderea totală, cumulând TVA și taxele vamale neîncasate, este semnificativ superioară oricăror venituri ipotetice pe care taxa logistică le-ar fi putut genera.

Consecințe strategice pentru Aeroportul Otopeni

Impactul asupra infrastructurii aeroportuare este la fel de grav precum cel fiscal.

Fluxurile de e-commerce susțineau operarea a peste 225 de zboruri charter cargo într-un singur semestru, generând venituri substanțiale din taxe de aterizare și servicii conexe. Relocarea acestor zboruri către alte aeroporturi din regiune a provocat o pierdere directă de venituri aeroportuare estimată la câteva milioane de euro. Mai mult, reducerea volumelor de tranzit afectează masa critică necesară menținerii rutelor cargo, creând un risc structural de relocare permanentă a capacităților logistice.

Efectele se propagă în lanț

Taxa Bolojan are și alt efect, în special la operatorii români de logistică și handling care au înregistrat pierderi semnificative de volume. În special Poșta Română, cum remarca și Capital.

Această scădere a activității pune o presiune imensă asupra ocupării forței de muncă în sectorul logistic și diminuează veniturile bugetare secundare provenite din impozitele pe salarii și profit.

În concluzie, taxa de 25 RON s-a dovedit a fi o măsură care a blocat dezvoltarea Aeroportului Otopeni ca hub logistic regional, oferind un avantaj competitiv gratuit țărilor vecine și lăsând România cu o infrastructură subutilizată și cu un deficit bugetar adâncit.