Inflație în scădere în România Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Banca Națională a României (BNR) a decis joi, 8 octombrie, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce inflația a coborât la 6,17% în august. Instituția estimează însă că scumpirea carburanților, energiei și materiilor prime ar putea determina o nouă accelerare a creșterii prețurilor în ultimele luni din 2026.
Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an, în contextul în care inflația a înregistrat o scădere considerabilă în lunile de vară. Cu toate acestea, banca centrală anticipează că rata anuală a inflației ar putea crește din nou până la sfârșitul anului.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât să păstreze și dobânzile aferente facilităților permanente. Astfel, rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit, la 5,50%.
Nu au fost modificate nici ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a coborât la 6,17% în august
Datele analizate de BNR arată că rata anuală a inflației s-a redus puternic în trimestrul al treilea. După ce în iunie ajunsese la 10,42%, indicatorul a scăzut la 8,16% în iulie și ulterior la 6,17% în august.
Banca centrală pune această evoluție, în principal, pe seama dispariției din comparația anuală a impactului provocat de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică și de majorarea TVA și a accizelor din anul precedent.
O evoluție similară a fost înregistrată și în cazul inflației de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat. Acesta s-a redus de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
Potrivit BNR, diminuarea a fost influențată de efectele statistice asociate modificărilor anterioare ale impozitelor indirecte, de reducerea prețurilor internaționale pentru anumite produse agroalimentare și de temperarea cererii de consum.
Economia României a stagnat în al doilea trimestru
Pe lângă evoluția inflației, BNR a analizat și situația economiei românești, care a continuat să înregistreze rezultate slabe în prima jumătate a anului. În trimestrul al doilea din 2026, activitatea economică a stagnat, după ce în primele trei luni fusese consemnată o contracție de 0,1%.
Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, produsul intern brut s-a redus cu 0,4%. Scăderea a fost însă mai mică decât cea de 1,2% înregistrată în primul trimestru al acestui an, raportat la perioada corespunzătoare din 2025.
Consumul populației a continuat să se diminueze, în timp ce contribuția exportului net la evoluția economiei a redevenit negativă. Totodată, deficitul comercial și cel de cont curent au crescut în trimestrul al doilea, după mai multe perioade consecutive în care înregistraseră reduceri.
Pentru trimestrul al treilea, datele disponibile sugerează o posibilă revenire a activității economice, susținută inclusiv de rezultatele sectorului agricol. BNR arată însă că evoluția PIB în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut s-ar putea înrăutăți.
BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea
BNR estimează că inflația ar putea crește din nou până la finalul anului
Deși rata inflației s-a diminuat considerabil în iulie și august, perspectivele pentru ultimele luni din 2026 indică posibilitatea unei noi accelerări. Banca centrală identifică mai mulți factori care ar putea determina creșterea prețurilor. Printre aceștia se numără scumpirea combustibililor, a energiei și a altor materii prime, inclusiv a produselor agroalimentare.
Seceta severă înregistrată în acest an reprezintă un alt factor de risc, alături de posibilele fluctuații ale cursului de schimb al leului. La acestea se adaugă instabilitatea provocată de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică.
Potrivit evaluării BNR, aceste evoluții ar putea avea efecte asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și activității economice a companiilor. De asemenea, ele pot influența costurile la care România se împrumută.
Pe un orizont mai îndelungat, banca centrală anticipează însă că cererea agregată va exercita presiuni în direcția reducerii inflației. Această perspectivă este asociată măsurilor de consolidare bugetară începute în 2025 și continuate pe parcursul anului 2026.
Incertitudini privind măsurile fiscale de după 2026
BNR atrage atenția că perspectivele economice sunt influențate și de lipsa unor informații clare privind măsurile fiscale care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după încheierea acestui an.
În acest context, banca centrală consideră importantă utilizarea cât mai eficientă a finanțărilor europene, care ar putea compensa parțial efectele negative generate de ajustările bugetare.
Fondurile europene sunt considerate relevante și pentru limitarea consecințelor economice ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Totodată, BNR urmărește deciziile adoptate de Banca Centrală Europeană și de Rezerva Federală a Statelor Unite, dar și orientarea politicilor monetare din celelalte state ale regiunii.
În evaluarea instituției, „Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale”, inclusiv prin valorificarea fondurilor europene, sunt necesare pentru menținerea stabilității economice și îmbunătățirea perspectivelor de creștere ale României. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR privind politica monetară va avea loc pe 12 noiembrie 2026.
Recomandările noastre
