De ce cred oamenii în teoriile conspirației. Dan Andronic: „Îți dau iluzia controlului”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Teoriile conspirației devin atractive mai ales în perioade dominate de incertitudine, pentru că oferă explicații simple unor evenimente complicate și creează senzația că haosul poate fi înțeles, susține jurnalistul Dan Andronic. Subiectul a fost analizat în podcastul „Contrapunct”, alături de Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră. Dan Andronic a deschis discuția explicând de ce oamenii pot deveni atrași de astfel de teorii.

„Oamenii sunt atrași de diverse teorii dintr-un motiv foarte simplu. Creierul uman este programat să caute sens și siguranță într-o lume care, de multe ori, e haotică sau pare haotică, așa că întotdeauna apar diverse povești care oferă un confort iluzoriu, pentru că ele îți dau, în primul rând, o explicație simplă”, a spus Dan Andronic.

De ce cred oamenii în teoriile conspirației. „O poveste cu buni și răi”

Jurnalistul a continuat și a dat ca exemple pandemiile, războaiele sau crizele economice, evenimente în care cauzele și consecințele sunt greu de redus la o explicație unică.

„Și atunci când vorbim de fenomene majore, cum sunt pandemiile, cum sunt războaiele la nivel mondial sau chiar și cele la nivel național, crizele economice, care toate sunt niște evenimente extrem de complexe, pline de incertitudine, o teorie a conspirației în momentul ăla reduce totul la o ecuație cu foarte puține necunoscute, una, maximum două. O poveste cu buni și răi și rămâne să vezi unde te plasezi. Așa că e simplu de îmbrățișat”, a afirmat Dan Andronic.

Cel mai mare pericol la zborul cu avionul. Puțini se gândesc la asta

Rugăciune satanistă la ședința unui consiliu local din SUA. Urarea „Trăiască Satan” a declanșat proteste

Potrivit acestuia, explicația conspiraționistă poate crea și senzația că în spatele unui eveniment aparent haotic există totuși cineva care controlează lucrurile.

„După aia îți dă iluzia controlului. Exact în momente de tipul ăsta, în fața unor evenimente majore, te gândești că există undeva o forță care determină lucrurile în așa fel încât hazardul, incompetența și haosul nu sunt decât o aparență”, a continuat jurnalistul.

Dan Andronic: Apare și „sentimentul de superioritate”

Un alt mecanism identificat de Dan Andronic este sentimentul că persoana care aderă la o asemenea explicație știe ceva ce ceilalți nu cunosc.

„Îți mai dă un sentiment de superioritate, un sentiment de superioritate că faci parte dintr-o castă care știe despre ce este vorba și, cum spuneam, îți dă confortul ăla al certitudinii. Eu știu că lucrurile astea se întâmplă pentru că...”, a spus acesta.

Dan Andronic a legat discuția de volumul său „Anatomia Urii”, construit în jurul discursului antisemit și antimasonic și al mecanismelor prin care asemenea idei se propagă.

„Recent am scos o carte, «Anatomia Urii», care încearcă, plecând de la discursul antisemit și antimasonic, să găsească rădăcinile acestui mecanism. Pentru că este un mecanism care are valabilitate în istorie, indiferent de perioada istorică”, a afirmat Dan Andronic.

El a atras apoi atenția asupra unei asemănări pe care spune că o vede între climatul social actual și România perioadei interbelice.

„Am trecut, am experimentat și experimentăm o perioadă în care neîncrederea cronică în autorități face ca societatea românească să fie extrem de asemănătoare, societatea românească din 2026 să fie extrem de asemănătoare societății românești din 1920-1930”, a spus jurnalistul.

Dan Andronic, Octavian Hoandră și Bogdan Comaroni . Sursă foto: captură video

Comaroni: Frustrarea poate duce la căutarea unui vinovat

Bogdan Comaroni a continuat analiza și a legat proliferarea teoriilor conspirației de perioadele în care bunăstarea scade și apare nesiguranța.

„Și pe când invers, într-o societate în care ne aflăm adânc, adică în societatea în care bunăstarea nu mai există, în care ai grija de azi pe mâine, ce ziceam de trei milioane de oameni care trăiesc în anxietate financiară, n-au ce pune pe masă, boli, sistemul de învățământ, medical, toate se duc prost”, a afirmat Comaroni.

El a spus că, într-un asemenea context, oamenii pot ajunge să se perceapă drept victime și să caute persoane sau grupuri pe care să le considere responsabile.

„De aici se dezvoltă naționalismul, egoismul, că până la urmă și naționalismul e un egoism de grup. De aici, cel mai important, apare invidia: «De ce eu o duc nasol?» și «De ce ăia vor acum să-mi facă rău?». Pentru că ajungi și la persecuție. Întotdeauna când te simți victimă, ajungi să te simți persecutat și, firește, de aici se dezvoltă ura”, a spus Bogdan Comaroni.

Potrivit acestuia, pasul următor este identificarea unor vinovați și apariția explicațiilor conspiraționiste.

„Găsești vinovații. De aia ajungi și la aceste teorii ale conspirației”, a afirmat acesta.

În analiza celor doi, teoriile conspirației capătă astfel forță nu doar pentru că propun explicații spectaculoase, ci pentru că oferă certitudine și identifică un responsabil într-un moment în care realitatea pare greu de controlat.