Noi sancțiuni SUA contra CPI. Marco Rubio o numește o „instanță falsă”
- Iuliu Vlădescu
- 10 octombrie 2026, 10:04
CPI / sursa foto: dreamstime.com
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat vineri că administrația Trump impune sancțiuni financiare radicale Curții Penale Internaționale (CPI), un organism pe care președintele a încercat să-l desființeze pe parcursul celui de-al doilea mandat, potrivit Fox News.
SUA au sancționat 17 persoane cu legături cu CPI
Până în prezent, administrația a sancționat 17 persoane cu legături cu CPI, inclusiv judecători și procurori. Ultima mișcare marchează prima dată când SUA a atacat însăși instituția.
„Mesajul nostru este clar: Statele Unite și poporul american nu sunt supuse jurisdicției acestei false CPI”, a declarat Rubio într-un mesaj video preînregistrat, publicat vineri dimineață.
„Ambele părți sunt de acord în această privință, dar numai președintele Trump are hotărârea de a lua măsurile necesare pentru a pune capăt acestei amenințări odată pentru totdeauna.”
Decizia, după controversatul premiu Nobel pentru pace
Acest lucru se întâmplă la câteva ore după ce Premiul Nobel pentru Pace din acest an a fost acordat lui Navanethem „Navi” Pillay, fost judecător CPI, asupra căreia planează grave acuzații de antisemitism și ajutor dat regimului comunist chinez în represiunea uigurilor prin dezvăluirea unor nume de disidenți.
Într-o declarație de vineri, tribunalul cu sediul în Olanda a condamnat sancțiunile SUA, numind-o „un atac asupra statului de drept și asupra fundamentelor însăși ale ordinii juridice internaționale”.
„Această măsură vizează o instituție judiciară independentă, creată prin tratat și însărcinată de 125 de state părți cu investigarea și urmărirea penală a genocidului, crimelor împotriva umanității, crimelor de război și crimei de agresiune”, a adăugat CPI.
„Este o încercare de a obstrucționa cursul justiției și de a împiedica Curtea să facă ceea ce a fost creată pentru a face”, au mai susținut reprezentanții instanței.
Președintele CPI, Tomoko Akane, care a fost sancționată personal de administrația Trump în august, a declarat că tribunalul va continua să funcționeze în ciuda noilor pedepse.

Marco Rubio / sursa foto: captura video
Rubio: CPI nu are autoritatea de a urmări penal americani
Anunțând sancțiunile, Marco Rubio a declarat că CPI consideră că are autoritatea de a urmări penal membrii serviciilor americane care operează în străinătate și chiar agenți ai Patrulei de Frontieră din SUA.
Preocupările administrației cu privire la personalul american nu sunt însă ipotetice. În 2017, un procuror CPI a solicitat autorizația de a investiga presupuse crime de război comise de personalul militar și de informații american în Afganistan.
Judecătorii CPI au respins inițial cererea, dar această decizie a fost anulată în apel în 2020, permițând continuarea anchetei. Procurorul curții a redus ulterior prioritățile presupuselor infracțiuni care implică personal american pentru a se concentra pe presupusele infracțiuni comise de talibani și ISIS-K.
Marco Rubio reproșează CPI depășirea competențelor, încălcarea suveranității SUA și urmărirea unor cetățeni americani și israelieni fără consimțământul statelor respective.
Ce înseamnă noile sancțiuni SUA contra CPI
În conformitate cu noile sancțiuni, orice active CPI supuse jurisdicției SUA vor fi înghețate, în timp ce americanilor, întreprinderilor și băncilor americane li se interzice, în general, să efectueze tranzacții cu curtea.
Sancțiunile nu vor intra în vigoare imediat. Departamentul Trezoreriei a acordat CPI o licență generală de 180 de zile pentru a-și menține operațiunile, oferind curții timp să abordeze preocupările SUA.
„Fie CPI își va înceta amenințările, fie vom pune capăt CPI. Și ne așteptăm ca aliații noștri, mulți dintre ei făcând parte din CPI și care se bazează pe militari americani pentru apărarea lor, să țină în frâu această instanță necinstită”, a spus Rubio.
„Dacă nu o vor face, Statele Unite își vor continua campania de dezmembrare a CPI bucată cu bucată până când americanii nu vor mai fi amenințați.”
CPI a încercat să acuze Israelul de genocid
Una dintre celelalte nemulțumiri majore pe care administrația le are față de CPI este decizia sa de a emite mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant în 2024.
CPI a susținut că ambii oficiali ar fi fost responsabili pentru crime de război și crime împotriva umanității împotriva populației din Gaza în timpul războiului antiterorist al Israelului după măcelul comis de Hamas contra civililor israelieni pe 7 octombrie 2023.
Dosarul a fost instrumentat de procurorul Karim Khan, musulman din Marea Britanie, dat afară între timp din cauza abaterilor grave pe care le-a comis, printre care contacte sexuale neconsensuale cu o angajată a CPI.
Într-un ordin executiv din februarie 2025 care autoriza sancțiuni împotriva oficialilor CPI, președintele Donald Trump a numit mandatele de arestare „nefondate” și a spus că instanța și-a depășit autoritatea, deoarece Israelul nu era membru al CPI.
CPI susține că își poate exercita jurisdicția asupra cetățenilor statelor nemembre atunci când aceștia sunt acuzați de infracțiuni comise pe teritoriul unui stat care a acceptat jurisdicția instanței.