Nicușor Dan avertizează asupra vulnerabilităților statului: Lipsește partea de guvernanță în statul român

Într-un discurs amplu susținut la summitul dedicat guvernanței digitale, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat o radiografie a provocărilor cu care se confruntă statul în materie de securitate, digitalizare și combaterea dezinformării. În discursul său, Nicușor Dan a elogiat modelul Estoniei, reprezentată la summit de fostul președinte Toomas Hendrik Ilves. „Este o țară care a demonstrat că poate prin tehnologie să se apropie de cetățeni, să câștige timp și pentru ei, și pentru economie”, a declarat acesta.

Digitalizarea, văzută de Nicușor Dan ca o necesitate

Șeful statului a deschis summitul subliniind importanța unui dialog coerent între instituții și mediul privat.

„Doamnelor și domnilor, e o onoare să găzduim azi acest summit pentru guvernanță digitală. E un mesaj pe care vrem să-l dăm administrației și tuturor celor care sunt implicați în acest fenomen”.

Președintele a accentuat că digitalizarea trebuie privită ca un instrument în sprijinul cetățenilor și al economiei, nu ca un scop birocratic.  În viziunea sa, România are nevoie de același tip de accelerare pentru a recupera decalajele acumulate în timp. Președintele a comentat și raportul Edge Institute, pe care l-a văzut ca pe o completare utilă a unui proces care ar fi trebuit să fie inițiat de stat. „El spune în esență că avem voință, avem strategii, avem legislație, dar ele nu sunt puse împreună. Pe scurt, ăsta este rezultatul.”

Afacerea Strousberg, scandalul uriaș de corupție care a scindat România și a tulburat apele în guvern

Fotbal european. Inter - Juventus, 3-2 Thriller în derby-ul Italiei. Chivu câștigă în ultimele minute

Digitalizare / sursa foto: arhiva EVZ

Ce beneficii ar aduce digitalizarea în România

În continuarea discursului, președintele a explicat modul în care digitalizarea modernizează administrația și limitează abuzurile.

„În momentul în care, prin digitalizare, ajungem să structurăm procesul, această acțiune a funcționarilor devine mai restrânsă și fenomenul de corupție se restrânge și el.”

Pentru Nicușor Dan, un sistem digital bine implementat înseamnă proceduri clare și mai puține zone gri în care poate apărea corupția. Tot el subliniază că digitalizarea poate sprijini inclusiv românii din diaspora, care nu vor mai depinde de drumuri la consulate sau de birocrație dificilă. Eficiența administrativă devine astfel un avantaj competitiv, nu doar un lux birocratic. În același timp, președintele a atras atenția asupra vitezei cu care tehnologia avansează, în special în domeniul inteligenței artificiale.

„Pe măsură ce viteza crește, timpul pe care tu îl pierzi în a nu te moderniza produce un decalaj mai mare decât îl producea acum 20 de ani sau acum 100 de ani”.

Această „presiune a timpului” obligă România să se adapteze rapid, altfel riscă să rămână permanent în urmă.

Securitatea cibernetică și dezinformarea, noile fronturi ale apărării statului

Nicușor Dan a explicat că securitatea modernă nu mai înseamnă doar apărare militară. „Războaiele se desfășoară și în spațiul cibernetic, și atunci un stat care trebuie să-și apere suveranitatea trebuie să o facă în spațiul cibernetic.”

Într-o lume marcată de atacuri informatice, războaie hibride și operațiuni de manipulare, România trebuie să își dezvolte urgent capacitățile digitale de protecție. La fel de serious a vorbit și despre fenomenul dezinformării, care, în opinia sa, nu reprezintă doar o problemă electorală, ci una care amenință însăși funcționarea democrației.

„Nu mai este o problemă electorală de cine câștigă dintre niște competitori, e o chestiune care ține chiar de democrație însăși, de încrederea în mecanisme democratice”.

Acesta consideră că statul trebuie să creeze instrumente moderne capabile să protejeze comunicarea online a cetățenilor. În finalul discursului, președintele a revenit asupra unei teme recurente: lipsa unei coordonări între instituții. „Avem o necesitate, avem voință pe mai multe paliere, avem competențe pe mai multe paliere. Din nou, ce lipsește este colaborarea dintre toate aceste structuri.” El a încurajat mediul privat să vină cu soluții concrete, gata pregătite, pentru a câștiga timp într-un proces care, estimativ, ar putea dura încă doi ani până la maturizare.  În închiderea intervenției, mesajul său a fost direct și pragmatic:

„Vă asigur că voință există la toate nivelurile, încă lipsește partea de guvernanță în statul român, dar, ca să câștigăm timp, putem să compensăm.”