Netanyahu respinge planul lui Trump pentru Gaza. Israelul nu se retrage fără dezarmarea Hamas

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică, 9 august, planul în 15 puncte susținut de președintele american Donald Trump pentru Fâșia Gaza și a anunțat că Israelul nu își va retrage trupele din teritoriu până când Hamas nu va fi „cu adevărat” dezarmat, potrivit BBC.

Decizia pune sub semnul întrebării următoarea etapă a planului american, care prevede dezarmarea grupărilor armate, retragerea progresivă a forțelor israeliene și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare în Gaza.

Declarația lui Netanyahu a fost făcută în timpul unei ședințe de guvern. Premierul israelian a transmis că documentul în 15 puncte nu este acceptat de Israel și că armata va continua să acționeze împotriva amenințărilor considerate periculoase pentru militari și populația israeliană.

Poziția reprezintă o divergență publică importantă față de inițiativa administrației Trump, în condițiile în care Washingtonul încearcă să avanseze procesul de încetare a conflictului și de reconstrucție a Gazei.

Ce prevede planul susținut de Trump

Planul american urmărește o dezarmare etapizată a Hamas și a celorlalte grupări armate din Fâșia Gaza. Conform cadrului prezentat de administrația Trump, armele și infrastructura militară ar urma să fie eliminate în mai multe etape, iar retragerea trupelor israeliene ar fi legată de verificarea progresului în procesul de demilitarizare.

Pe 30 iulie, Trump a anunțat că „Board of Peace”, organismul creat pentru gestionarea procesului, ajunsese la un acord privind dezarmarea completă a Hamas și a altor grupări armate. Procesul urma să fie realizat treptat, în paralel cu retragerea israeliană și cu implicarea unei forțe internaționale de stabilizare și a unei structuri de poliție palestiniene.

În schimb, Hamas a condiționat predarea armelor de încetarea operațiunilor militare israeliene și de retragerea forțelor israeliene. Această diferență de poziții a rămas una dintre principalele probleme ale negocierilor.

Netanyahu cere dezarmarea completă a Hamas

Premierul israelian susține că retragerea armatei înaintea dezarmării complete a Hamas ar lăsa Israelul expus unor noi atacuri.

„Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu în timpul ședinței de guvern, potrivit relatărilor despre reuniune. El a precizat că armata israeliană nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat în mod real și că forțele vor continua să înlăture amenințările la adresa militarilor și cetățenilor israelieni.

Hamas / sursa foto: captură video

Poziția guvernului israelian complică astfel calendarul propus de Washington. Planul american se bazează pe o succesiune de măsuri în care dezarmarea Hamas, retragerea israeliană, securizarea teritoriului și reconstrucția Gazei sunt strâns legate între ele.

Disputa privind ordinea măsurilor

Problema centrală este ordinea în care ar trebui aplicate măsurile de securitate și cele politice.

Israelul insistă ca dezarmarea Hamas să fie realizată înaintea unei retrageri militare. De cealaltă parte, Hamas a cerut garanții privind încetarea atacurilor israeliene și retragerea trupelor înainte de predarea armamentului.

Hamas a acceptat foaia de parcurs în cadrul medierilor desfășurate la Cairo, însă interpretarea termenului de „dezarmare” și modul de predare a armelor rămân probleme sensibile.

Pentru administrația Trump, blocajul reprezintă o problemă majoră, deoarece retragerea israeliană și demilitarizarea Gazei sunt elemente centrale ale strategiei americane pentru încheierea conflictului.

Gaza se confruntă în continuare cu o criză umanitară

Disputa politică are loc pe fondul unei crize umanitare de amploare în Fâșia Gaza.

Potrivit unei actualizări UNICEF publicate în iulie 2026, aproximativ 1,9 milioane din cei 2,1 milioane de locuitori ai Gazei erau strămutați. Organizația ONU avertizează că accesul la servicii medicale, apă, salubritate și protecție rămâne grav afectat.

Un raport comun al ONU, Uniunii Europene și Băncii Mondiale estima în aprilie că necesarul pentru redresarea și reconstrucția Gazei se ridică la aproximativ 71,4 miliarde de dolari în următorul deceniu. Peste 371.000 de locuințe au fost distruse sau avariate, iar infrastructura esențială a suferit pagube masive.

În ceea ce privește bilanțul victimelor, Ministerul Sănătății din Gaza raportase până în iunie peste 73.000 de palestinieni uciși de la începutul războiului. Cifra este furnizată de autoritățile sanitare din teritoriu și nu face diferența între civili și combatanți.

Conflictul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023

Războiul a început după atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, la 7 octombrie 2023. Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar 251 au fost luate ostatice, potrivit bilanțurilor citate de agențiile internaționale. Israelul a lansat ulterior o amplă operațiune militară în Fâșia Gaza.

De atunci, negocierile pentru o soluție politică au fost marcate de dispute privind încetarea focului, retragerea trupelor israeliene, statutul Hamas și viitoarea administrare a teritoriului.

Respingererea de către Netanyahu a documentului în 15 puncte arată că, în pofida progreselor anunțate de administrația Trump în ultimele săptămâni, există în continuare diferențe majore între pozițiile Israelului și cele ale Hamas. Modul în care va fi rezolvată problema dezarmării rămâne esențial pentru continuarea planului american privind Gaza.