Netanyahu îl laudă pe Milei la ONU. Cât de mult a evoluat Argentina sub președinția sa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a descris pe președintele Argentinei, Javier Milei, drept „unul dintre marii lideri ai timpului nostru”, în cadrul întâlnirii de joi, 24 septembrie, de la New York, unde cei doi au discutat despre relațiile dintre Israel și Argentina și despre extinderea cooperării în America Latină, potrivit Argentina Gob.

Netanyahu a lăudat în special transformările economice inițiate de Milei, în timp ce președintele argentinian i-a mulțumit pentru apreciere. Întâlnirea a avut loc în marja Adunării Generale a ONU, într-un moment în care guvernul de la Buenos Aires încearcă să consolideze rezultatele unui program economic radical, bazat pe reducerea cheltuielilor publice, dereglementare și diminuarea intervenției statului în economie.

Netanyahu: „Unul dintre marii lideri ai timpului nostru”

În timpul întâlnirii, Benjamin Netanyahu a apreciat reformele economice ale lui Milei și eforturile de reducere a intervenției statului.

„Ceea ce ai făcut pentru economia Argentinei este magistral, foarte greu de realizat, cu multă rezistență politică. Le oferi libertate oamenilor”, i-a spus premierul israelian președintelui argentinian.

Netanyahu a susținut că transformarea economică realizată de Milei este una fără precedent pentru Argentina și l-a descris drept un lider care „se ridică pentru adevăr”.

La rândul său, Milei i-a spus lui Netanyahu că este o onoare să primească aprecierile sale și l-a descris pe premierul israelian drept „unul dintre cei mai mari lideri din întreaga istorie a lumii”.

Ce s-a schimbat în economia Argentinei

Evaluările instituțiilor economice internaționale arată că administrația Milei a obținut rezultate importante în stabilizarea economiei, chiar dacă efectele reformelor sunt în continuare disputate și inegale.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, inflația anuală a coborât de la aproximativ 200% la sfârșitul lui 2023 la aproximativ 30% în 2026. Argentina a înregistrat, de asemenea, două excedente fiscale primare consecutive, pentru prima dată în aproape două decenii.

Guvernul Milei a redus puternic cheltuielile publice și a eliminat sau simplificat numeroase reglementări, bariere comerciale și restricții valutare. FMI apreciază că aceste reforme au contribuit la transformarea economiei într-una mai orientată către mecanismele pieței.

Javier Milei / sursa foto: captură video

Un alt efect documentat de FMI privește administrația publică. Simplificarea procedurilor, reducerea aprobărilor discreționare și diminuarea interacțiunilor dintre companii și stat au redus unele dintre punctele în care, potrivit instituției, existau riscuri de mită și practici de tip rent-seeking.

Asta nu înseamnă însă că problema corupției a fost eliminată. FMI notează în raportul său din 2026 că Argentina continuă să aibă provocări în materie de guvernanță și indică un scor de 36 din 100 în Indicele de Percepție a Corupției pentru 2025.

Sărăcia a scăzut puternic înainte să crească din nou

Una dintre cele mai importante schimbări sociale produse în timpul administrației Milei a fost scăderea puternică a sărăciei după vârful înregistrat în 2024.

Rata sărăciei a depășit 50% în primul semestru al lui 2024, în perioada în care guvernul a început programul de ajustare economică. Ulterior, indicatorul a coborât până la 28,2% în a doua jumătate a lui 2025.

FMI arată că reducerea sărăciei a fost asociată cu scăderea inflației, creșterea veniturilor reale și extinderea unor programe de asistență socială direcționată. Potrivit instituției, veniturile reale pe cap de locuitor ale celor mai sărace 20% dintre gospodării au crescut cu aproximativ 33% între trimestrul al treilea din 2023 și trimestrul al treilea din 2025.

Prin urmare, evoluția nu poate fi descrisă doar prin datele din 2026. Argentina a trecut printr-o scădere foarte importantă a sărăciei după nivelurile extrem de ridicate din primul an al mandatului lui Milei.

Datele din 2026 arată însă o inversare parțială

Cele mai recente statistici indică o schimbare de direcție în prima jumătate a anului 2026.

Potrivit INDEC, rata sărăciei a urcat la 32,3%, de la 28,2% în semestrul al doilea din 2025. Sărăcia extremă a crescut, la rândul ei, de la 6,3% la 7,5%.

Creșterea reprezintă o deteriorare față de finalul lui 2025, dar nivelul rămâne considerabil sub cel de peste 50% înregistrat în prima jumătate a lui 2024.

În același timp, rata șomajului a ajuns la 7,9% în trimestrul al doilea din 2026, iar activitatea economică a scăzut cu 1,4% în iulie față de aceeași lună a anului precedent.

Datele arată, astfel, că stabilizarea macroeconomică obținută de guvern nu s-a tradus uniform și continuu în îmbunătățirea condițiilor sociale.

Reforma economică rămâne în centrul mandatului lui Milei

Programul lui Milei a urmărit schimbarea modelului economic argentinian prin reducerea deficitului, diminuarea cheltuielilor publice, liberalizarea comerțului și eliminarea unor reglementări.

FMI a descris în 2026 progresele în stabilizarea economiei drept semnificative și a remarcat reducerea inflației, consolidarea disciplinei fiscale și reformele din domeniile fiscal, comercial și al pieței muncii.

În același timp, instituția subliniază că Argentina se confruntă în continuare cu riscuri și provocări, inclusiv în ceea ce privește creșterea economică, rezervele valutare și guvernanța.

Prin urmare, bilanțul administrației Milei este unul care include atât schimbări economice majore și o reducere substanțială a inflației și sărăciei față de nivelurile din 2024, cât și dificultăți recente, reflectate de creșterea sărăciei în prima jumătate a lui 2026.

Netanyahu și Milei apropie Israelul de Argentina

La New York, discuția dintre Netanyahu și Milei nu s-a limitat la economie. Cei doi au abordat și cooperarea în domeniul securității și al economiei și extinderea relațiilor Israelului cu statele din America Latină.

Milei este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Israelului din regiune, iar guvernele celor două țări urmăresc dezvoltarea unei cooperări mai largi în domenii precum securitatea, comerțul și tehnologia.

Întâlnirea de la ONU a avut loc, astfel, pe fondul unei apropieri politice și economice tot mai vizibile între Buenos Aires și Ierusalim.