Evenimentul Zilei > Economie > Nenorocirea va lovi crunt România. Va pune țara pe „butuci”. Nu mai scapă nimeni
Nenorocirea va lovi crunt România. Va pune țara pe „butuci”. Nu mai scapă nimeni

Nenorocirea va lovi crunt România. Va pune țara pe „butuci”. Nu mai scapă nimeni

BNR a anunţat că inflaţia va creşte probabil gradual în următoarele luni şi ar putea ajunge la 8,6% în iunie 2022. Criza energetică, blocajele, lanţurile de producţie şi aprovizionare, sunt reale surse de incertitudini şi riscuri care vor afecta viaţa românilor.

Banca Naţională a României a estimat un vârf al dinamicii inflaţiei de 8,6% în iunie 2022, urmat de o descreştere până la 5,9% în decembrie 2022 şi apoi la 3,3% în septembrie 2023. Raportul a fost prezentat în cadrul şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

BNR a decis majorarea ratei dobânzii de 2% pe an începând din 11 ianuarie

”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului BNR au arătat că, potrivit noilor date şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, depăşind astfel valorile uşor descrescătoare evidenţiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. S-a reamintit că aceasta indica un vârf al dinamicii inflaţiei de 8,6% în iunie 2022, urmat de o descreştere până la 5,9% în decembrie 2022 şi apoi la 3,3% în septembrie 2023 – uşor sub limita de sus a intervalului ţintei”, arată datele BNR.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în octombrie la 7,94%, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,8%, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie.

”Noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei este atribuibilă integral efectelor directe şi indirecte, recente şi viitoare, ale şocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază”, au subliniat membrii Consiliului BNR.

Compensarea şi plafonarea a preţurilor la energie şi gaze, motiv de îngrijorare pentru BNR

”Efectele schemelor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, precum şi modul de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC continuă să se caracterizeze însă printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanţa integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată uşor în sens ascendent pe termen scurt”, potrivit BNR.

În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I 2022 – inclusiv în contextul noilor valuri pandemice, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare –, faţă de încetinirea graduală a creşterii anticipată în noiembrie 2021, implicând o scădere mult mai accentuată a dinamicii anuale a PIB de-a lungul celor două trimestre, în raport cu previziunile anterioare, mai atenționează BNR.

Măsurile restrictive din cauza variantei Omicron creează  incertitudini

Totodată, s-a apreciat că incertitudini şi riscuri semnificative continuă să decurgă din evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind tendinţa de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi avansul insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi problemele generate recent de acest val în numeroase state europene.

Membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacităţii instituţionale în domeniu. S-a subliniat în dese rânduri că atragerea acestor fonduri este esenţială pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia românească şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului consolidării bugetare graduale.

Dar cea mai gravă problemă rămâne conduita politicii fiscale

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind, pe de o parte, deficitul bugetar potenţial inferior ţintei înregistrat în 2021, şi, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi global, scrie news.ro.