Miercuri, 17 februarie, NATO şi-a ținut prima reuniune ministerială de la sosirea lui Joe Biden la Casa Albă. După ani de tensiuni cu vechea Administrație Trump, aliații nu își ascund intențiile de a începe o nouă etapă care să adapteze organizația militară la schimbările incertului secol XXI.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a profitat de prima întâlnire de acest gen pentru a-și prezenta strategia pentru 2030, într-un proces de reflecție care ar trebui să se cristalizeze până la sfârșitul anului. Se așteaptă ca atunci să fie posibilă organizarea unui summit față în față la Bruxelles cu prezența noului președinte american.

“Avem ocazia unică de a deschide un nou capitol în relațiile dintre Europa și America de Nord. Ne confruntăm cu provocări globale cărora nicio țară și niciun continent nu le poate face față singur”, a asigurat Stoltenberg, după care și-a explicat planul pentru anii următori.

Secretarul general a subliniat necesitatea ca Alianța să-și asigure un buget pentru finanțarea operațiunilor militare, deoarece până în prezent țările sunt cele care suportă costurile mijloacelor pe care le pun la dispoziția partenerilor lor în mod voluntar.

Politicianul norvegian are încredere că implementarea unui fond comun, la care fiecare stat va contribui în mod fix, în funcție de ponderea PIB-ului său, va încuraja participarea aliaților la misiuni, ținând cont de faptul că plățile vor fi fost deja făcute.

După ce cheltuielile pentru apărare au fost prioritatea absolută a lui Donald Trump, care chiar a amenințat că va lăsa aliații europeni descoperiţi dacă nu îşi vor crește contribuţiile la 2% din PIB-ul lor, Stoltenberg nu renunță la acest obiectiv, dar vrea să vorbească și doar despre cifre, ci și despre conținut.

NATO își începe procesul de modernizare după sosirea lui Biden

Confruntată cu amenințarea unor puteri precum Rusia și China și cu membri la fel de dificili precum Turcia lui Recep Tayyip Erdogan, NATO dorește să crească numărul contactelor și să nu le reducă doar la reuniuni la nivel înalt cu miniștrii de Externe și Apărare, așa cum este cazul acum. Strategia lui Stoltenberg dorește să extindă aceste întâlniri la experții de Interne sau la consilierii de securitate națională, cu scopul de a oferi Alianței un profil politic mai mare.

Deocamdată și în timp ce dezbaterea privind modernizarea Alianței continuă, partenerii se confruntă cu o primă probă de foc pe legătura transatlantică. Înainte de alegeri, Trump a ajuns la un acord cu talibanii din Afganistan pentru retragerea totală a trupelor înainte de luna mai, după douăzeci de ani de prezență în această țară. Creșterea violenței ridică temerile că Afganistanul va fi din nou un refugiu pentru terorismul islamist, iar aliații iau în considerare întârzierea retragerii lor, chiar cu prețul încălcării acordului cu talibanii.

Noua administrație Biden împărtășește preocupările celorlalți membri ai Alianței, iar Congresul SUA a comandat un studiu pentru a analiza situația. Problema urma să fie dezbătută joi. Deși se așteaptă ca SUA să aibă avantajul, Stoltenberg a avertizat deja că orice decizie va fi luată în comun și că retragerea trupelor va fi condiționată de îndeplinirea părţii de acord de către talibani, ceea ce nu se întâmplă. (Rador)

https://www.larazon.es/internacional/20210217/4sr2yqsdyvds3gqoftk4oybcpi.html