Social
Artiștii, în pericol prin modificarea legislativă propusă. Apel public pentru susținerea muzicienilor
Artiști. Sursa foto: ORDA/Facebook
Din cuprinsul articolului
Noua modificare a Legii timbrului cultural este prezentată drept o măsură de sprijin pentru cultură. În realitate, aceasta riscă să producă un efect invers, afectând zona culturii independente și încurajând, în schimb, evenimentele comerciale de amploare, transmite UCIMR.
Muzicienii în pericol prin noua propunere legislativă
Noua modificare a Legii timbrului cultural este prezentată ca o măsură de sprijin pentru cultură. În realitate, riscă să producă efectul opus: afectează cultura independentă și favorizează evenimentele comerciale de masă.
Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), organizație de utilitate publică ce reprezintă aproximativ 10.000 de artiști și care, de peste 30 de ani, a dezvoltat și aplicat mecanisme transparente pentru utilizarea fondurilor provenite din timbrul muzical, avertizează că schimbările propuse pot lovi direct proiectele culturale independente, esențiale pentru viața artistică locală și comunitară.
Organizația transmite un apel public către Ministrul Culturii, solicitând revizuirea de urgență a proiectului de modificare a Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale, dar și către prim-ministrul României, pentru a garanta că eventualele modificări nu vor afecta drepturile artiștilor interpreți, mecanismele de finanțare și echilibrul ecosistemului cultural independent.
Apel instituțional și îngrijorări din sector
În forma actuală, proiectul poate afecta zeci de mii de artiști interpreți din România — muzicienii, coriștii, instrumentiștii, dansatorii și balerinii — precum și întregul ecosistem cultural construit în ultimele trei decenii.
UCIMR solicită păstrarea unui sistem echitabil, sustenabil și transparent, capabil să protejeze cultura vie, drepturile artiștilor și funcționarea organizațiilor de utilitate publică.
Timbrul muzical reprezintă o contribuție parafiscală de 5% din prețul biletelor pentru concerte clasice și folclorice și de 3% pentru spectacolele de divertisment, sumă care se întoarce în cultură. În prezent, aceste fonduri sunt colectate direct de uniunile de creație, organizații de utilitate publică, fără intermediari.
Muziceinii. Sursa foto: Arhiva EvZ
Cum funcționează sistemul actual al timbrului muzical
Sumele colectate sunt direcționate către sprijinirea artiștilor și a proiectelor culturale, de la concerte și festivaluri până la inițiative educaționale și evenimente desfășurate în comunități unde accesul la muzică ar fi altfel limitat.
Propunerea legislativă prevede înlocuirea procentului actual cu o sumă fixă de 2 lei, indiferent de valoarea biletului. Spre deosebire de mecanismul existent, unde colectarea se realizează direct, noul model introduce și un organism intermediar între fonduri și beneficiari.lor
În practică, această schimbare face ca evenimentele mici să suporte o povară mai mare, în timp ce evenimentele de amploare ajung să contribuie mai puțin. De exemplu, 2 lei dintr-un bilet de 10 lei nu au aceeași semnificație economică precum 2 lei dintr-un bilet de 1.000 de lei. Această diferență evidențiază dezechilibrul creat de noua formulă de calcul.
Măsura duce la diminuarea finanțării proiectelor culturale independente. În același timp, favorizează evenimentele comerciale de masă. Totodată, introduce un intermediar între resurse și artiști. Există riscul ca unele categorii de creatori să fie excluse din acest mecanism.
Riscuri pentru ecosistemul cultural
Proiectul schimbă semnificativ modul în care statul se raportează la gestionarea fondurilor culturale. Statul ar urma să se implice în colectarea sumelor printr-un organism intermediar. De asemenea, ar interveni în administrarea banilor prin reguli și condiționări suplimentare. Totodată, ar putea redirecționa o parte din aceste sume către instituții publice.
În plus, proiectul prevede eliminarea penalităților pentru neplata timbrului din perioadele anterioare. Astfel apare o contradicție: statul se implică mai mult în gestionarea fondurilor destinate artiștilor, dar renunță la penalitățile care ar fi intrat direct la bugetul public.
Efectele anticipate includ reducerea numărului de proiecte independente și diminuarea evenimentelor desfășurate în comunități. În același timp, oferta culturală riscă să se concentreze tot mai mult în zona comercială.
Potrivit sursei menționate, timbrul muzical nu este o simplă taxă, ci un mecanism prin care o parte din valoarea consumului cultural se întoarce înapoi în cultură. Fără acest instrument, numeroase proiecte care au susținut scena artistică în ultimele decenii riscă să dispară.
Apel final din parte UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România: Semnează petiția AICI pentru susținerea artiștilor.
