Editura Evenimentul si Capital

75 de ani de când Moțu PITTIȘ a venit pe LUME ca să ne-o facă mai FRUMOASĂ

Autor: | | 0 Comentarii | 1109 Vizualizari

Joi, 4 octombrie, se împlinesc 75 de ani de la naşterea lui Florian Pittiş, actor de teatru şi film, regizor, traducător, interpret de muzică folk şi una din vocile care ne dezvăluiau lucruri incredibile despre natură, sănătate, tehnologie și istorie, în cadrul celebrei emisiuni de la TVR, „Teleenciclopedia”.

Pittiş a fost şi realizator de emisiuni radio şi cel care a pus bazele Radio România 3 Net, primul post public de radio din lume care a emis exclusiv pe Internet, post care astăzi îi poartă numele. Nu în ultimul rând, cel alintat „Moţu”, a fost un om complex, inegalabil prin generozitate şi naturaleţea incredibilă, o voce care adunase, parcă, toate misterele şi sensibilităţile lumii.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1966, clasa profesorului Radu Beligan, potrivit site-ului artistului, www.pittbeat.ro. În 1969, a intrat în trupa Teatrului ''Lucia Sturdza Bulandra'', colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Dan Micu. A interpretat zeci de roluri în piese celebre - Lucius din ''Iulius Caesar'' de W. Shakespeare, Camile Chandebise din ''Puricele în ureche" de G. Feydeau, Colin Talbo din ''Harfa din iarbă'' de T. Capote, Arlechino din ''Mincinosul'' de C. Goldoni, Valentin din ''Valentin şi Valentina'' de M. Roscin, Bufonul din ''A 12-a noapte'' de W. Shakespeare, Alencon din ''Elisabeta I'' de Paul Foster, Alioska din ''Azilul de noapte'' de M. Gorki, Traian din ''Titanic vals'' de T. Muşatescu, Edmund/Jamie din ''Lungul drum al zilei către noapte'' de Eugen O'Neill, Radu cel Frumos din ''Răceala'' de M. Sorescu, Ariel din ''Furtuna'' de W. Shakespeare, Leonard Brazil din ''Cum se numeau cei patru Beatles'' de Stephen Poliacoff, Laertes din ''Hamlet'' de W. Shakespeare, Teodoro din ''Câinele grădinarului'' de Lope de Vega, Frank din ''Meditaţiile Ritei'' de Willy Russel, Mortimer din ''Arsenic şi dantelă veche'' de J. Kesserling, Tiresias din ''Antigona'' de Sofocle, precizează site-ul www.pittbeat.ro. A regizat piese într-o o serie de spectacole, printre care ''Cum se numeau cei patru Beatles'', ''Câinele grădinarului'', ''Meditaţiile Ritei'', ''Black & White''. A apărut în filmele ''Gioconda fără surâs", "Adio, dragă Nela", "Veronica se întoarce", "Înnebunesc şi-mi pare rău", ''Frumoasele vacanţe'', "Serenadă pentru etajul XII'', "Mama". În televiziune a făcut senzaţie în trio-ul muzical creat de Alexandru Bocăneţ, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru. Mai târziu a activat în Cenaclul Flacăra.

Pasionat de rock, Florian Pittiş a promovat acest gen muzical prin emisiuni radiofonice şi cronici în multe publicaţii. Primele spectacole de muzică şi poezie le-a susţinut în anii '70, la Teatrul Bulandra, alături de actorul Ion Caramitru şi de formaţia Sfinx. În 1981, a început să realizeze seria ''Poezia muzicii tinere'', spectacol în care prezenta marile succese ale formaţiei Beatles din anii '62-'66, prelungite cu multă muzică. A tradus în limba română cântece din repertoriul lui Bob Dylan: ''A Hard Rain's A-Gonna Fall'', ''Death is Not the End'', ''Don't Think Twice, It's All Right'', ''Mr. Tambourine Man'', ''She Belongs to Me'', ''Silvio'', conform site-ului cinemagia.ro. În 1992, a fondat grupul ''Pasărea Colibri'', împreună cu Mircea Baniciu. Primul album lansat a fost ''Nu trântiţi uşa!'' al lui Mircea Vintilă şi Florian Pittiş, la care au colaborat cu Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici. Au urmat albumele ''În căutarea cuibului pierdut'' (1995), ''Ciripituri'' (1996), ''Cântece de bivuac'' (1999). În 2000, Florian Pittiş a renunţat să mai participe la spectacole. În martie 1999 a devenit directorul postului Radio Romania Tineret, care, în noiembrie 2004, s-a transformat în Radio 3net, primul radio românesc care a emis exclusiv pe Internet. La 7 februarie 2004, a primit din partea Preşedinţiei României Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", ''în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului''.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI