Mare minune să nu ne pomenim că i se va atribui statut de „utilitate publică”, la fel ca Fundaţia Europeană Titulescu a lui Adrian Năstase sau Marea Lojă Naţională a României. „Casa Regală este un simbol al României de care trebuie să avem grijă”, se înfoia în pene Dragnea. Rău a mai ajuns instituţia înfiinţată de Carol I, care a făcut şi modernizat România, dacă de ea are grijă Liviu Dragnea!

Ca o coincidenţă, ieri am primit nişte documente unde, printre mulţi învârtiţi ai tranziţiei, apare şi fundaţia principesei ca beneficiară a unor sponsorizări de 300.000 de dolari pentru participarea la campania „Salvaţi Roşia Montană!”. De la instituţiile lui George Soros!

După momentul penibil în care Radu Duda a anunţat că va candida la Preşedinţie, prin aducerea în ţară a prinţului Nicolae monarhiştii adevăraţi începuseră să aibă, din nou, de un franc elveţian speranţă. Dar, băieţii s-au sesizat, iar drept consecinţă s-au întâlnit la ceas de seară ca să ne-o omoare. Regele bătrân, slăbit şi izolat le-a făcut pe plac, luându-i titlul de prinţ lui Nicolae. Şi atunci monarhia a mai murit un pic. Cum se mai stinsese şi când Regele s-a lăsat serbat la Ateneu pe banii lui Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu.

E greu de înţeles cum de Majestatea Sa uitase că avocatul şi omul de casă al lui Felix, Sergiu Andon, în 1990, când regimul Iliescu îi întorseseră, pe El şi pe Regină, cu poliţia din drumul spre Curtea de Argeş, a publicat în „Adevărul” mizerabilul articol „Fir-ai al naibii Majestate”. Dacă în cazul Regelui se poate invoca vârsta înaintată, Duda are o singură scuză pentru intenţia de a candida la Cotroceni, după ce, în 1992, Mihai I refuzase ferm propunerea de a intra în cursa prezidenţială pe care i-a făcut- o Radu Câmpeanu: Dacă-i ordin cu plăcere!

Hulitorii nu s-au putut abţine nici după ce Regina a murit. Neavând argumente l-au găsit pe ăla că nu prea ştia româneşte, deşi nici pe mulţi dintre ei nu-i dă limba română afară din casă. Ana i-a rămas datoare României cu un singur lucru: un moştenitor pe linie bărbătească al tronului. Însă, nimeni nu poate să-i reproşeze că nu s-a străduit, după ce a născut cinci fete.

Nenorocirea de după căderea lui Ceauşescu ni se trage de la faptul că nu am fost în stare să punem perioada comunistă între paranteze şi să reîncepem din 30 decembrie 1947, readucându-l pe Mihai pe tron.

Pe 25 decembrie 1989 am ajuns acasă, la Vădastra. Bunicul meu tocmai pârlea porcul. Mă reped la el ca să-l îmbrăţisez, strigând: „Tită, am scăpat de comunişti!”. Mă împinge uşor şi-mi zice cu un ton pe care nu am cum să-l uit: „Taică, mare prost eşti! Am scăpat pe dracu’. Nu vezi că sunt tot ei? Unde e Regele Mihai?”.

Acum ştim toţi unde e, dar puţini vedem cât ne lipseşte!

Te-ar putea interesa și: