Moment rar, surprins de Hubble: cometa Atlas s-a fragmentat în mai multe bucăți

Moment rar, surprins de Hubble: cometa Atlas s-a fragmentat în mai multe bucățiSpargerea in patru bucăți a cometei K1 / sursa foto: captură video

Telescopul spațial Hubble al NASA a surprins un eveniment considerat extrem de rar de către cercetători: cometa C/2025 K1 (ATLAS) s-a fragmentat în cel puțin patru bucăți, într-un interval de doar câteva zile. Potrivit anunțului făcut de NASA, imaginile au fost obținute între 8 și 10 noiembrie, iar observațiile oferă oamenilor de știință o ocazie neobișnuită de a analiza în detaliu un astfel de proces, dificil de anticipat și de surprins în timp real.

Imaginile realizate de Hubble arată fragmentele cometei în nuanțe albastre, înconjurate de un nor difuz de gaz și praf, descris de NASA drept un „înveliș neclar de gaz și praf” care acoperă nucleul înghețat al cometei. Specialiștii spun că un astfel de fenomen poate oferi date importante despre structura internă și compoziția unor corpuri cerești vechi, rămase din perioada de formare a Sistemului Solar.

Fragmentarea, surprinsă aproape accidental cu Hubble

Potrivit NASA, observația nu a fost planificată inițial pentru a surprinde dezintegrarea unei comete. Cercetătorii au ajuns să studieze cometa K1 după ce ținta lor inițială nu a mai putut fi observată din cauza unor constrângeri tehnice apărute ulterior aprobării proiectului.

„Uneori, cea mai bună știință se întâmplă din întâmplare”, a declarat John Noonan, co-investigator și profesor cercetător în Departamentul de Fizică al Universității Auburn din Alabama.

El a explicat că alegerea noii ținte s-a dovedit a fi una excepțională. „Această cometă a fost observată pentru că obiectul nostru inițial nu putea fi urmărit din cauza unor noi constrângeri tehnice apărute după ce propunerea noastră a fost aprobată. A trebuit să găsim o nouă țintă — iar exact în momentul în care am observat-o, s-a întâmplat să se destrame, ceea ce reprezintă o șansă infimă dintre cele mai infime”, a spus Noonan.

NASA a subliniat la rândul său caracterul neobișnuit al momentului, precizând că „șansa ca acest lucru să se întâmple în timp ce Hubble privea este extraordinar de mică”.

Ce s-a întâmplat cu cometa K1

Cometa C/2025 K1 (ATLAS), estimată la aproximativ cinci mile lungime, a fost fotografiată la circa o lună după ce a trecut prin punctul său de maximă apropiere de Soare. Potrivit datelor prezentate de NASA, în acel moment corpul ceresc ajunsese la o distanță de aproximativ o treime din distanța dintre Pământ și Soare.

Cercetătorii explică faptul că, în această etapă, o cometă este supusă unei încălziri intense și unor tensiuni maxime. Astfel de condiții pot favoriza fragmentarea, mai ales în cazul cometelor care conțin materiale fragile sau deja afectate de treceri anterioare prin apropierea Soarelui.

John Noonan a spus că a realizat abia ulterior ceea ce surprinseseră imaginile. „Când am analizat inițial datele, am văzut că în imagini erau patru comete, deși noi propuseserăm să observăm doar una”, a declarat el. „Așa că ne-am dat seama că era ceva cu adevărat, cu adevărat special.”

Telescopul Hubble

Telescopul Hubble. Sursa foto: Wikipedia

În imaginile ulterioare, nucleul fragmentat apare sub forma mai multor obiecte luminoase albastre, fiecare lăsând în urmă cozi albastre, în timp ce întregul ansamblu rămâne înconjurat de gaz și praf.

De ce este importantmomentul surprins de Hubble pentru cercetători

O astfel de observație este dificil de programat chiar și cu unul dintre cele mai performante telescoape spațiale. Cercetătorii spun că este „foarte dificil” ca Hubble să fie programat exact în perioada în care o cometă începe să se dezintegreze.

„Ironia este că acum studiam doar o cometă obișnuită, iar ea se sfărâmă în fața ochilor noștri”, a declarat Dennis Bodewits, investigator principal și profesor în Departamentul de Fizică al Universității Auburn.

El a explicat și de ce astfel de momente sunt relevante pentru înțelegerea istoriei Sistemului Solar. „Cometele sunt rămășițe din perioada formării sistemului solar, așa că sunt alcătuite din «materie veche» — materialele primordiale care au format sistemul nostru solar”, a spus Bodewits.

Potrivit acestuia, interesul științific nu ține doar de observația spectaculoasă, ci și de informațiile pe care le poate oferi interiorul cometei. „Dar ele nu sunt intacte — au fost încălzite; au fost iradiate de Soare și de razele cosmice. Așa că, atunci când analizăm compoziția unei comete, întrebarea pe care o avem mereu este: «Este aceasta o proprietate primitivă sau este rezultatul evoluției?» Prin spargerea unei comete, poți vedea materialul vechi care nu a fost procesat”, a mai declarat cercetătorul.

Ne puteți urmări și pe Google News