Moartea titanului care a inventat presa românească. „Editura de carte” cinstește precursorii presei românești

Presa românească are o istorie a ei. Ajungem, invariabil, la istoria lunii aprilie. Mai precis, la datele de 8 și 27 aprilie. Prima, este data apariției primului ziar periodic românesc. A doua, despre dispariția celui care a editat acest prim ziar.

„Editura de carte” cinstește precursorii presei românești

„Editura de carte” cinstește toți titanii care au creat presa românească modernă. Pe site-ul edituradecarte.ro, se găsesc numeoase lucrări ale unor clasici români și străini, biografii, memorii, cărți de istorie și analize bazate pe documente, precum și colecțiile „Capital”, „Evenimentul Istoric”. Din câte știu, nu există o Zi a Presei Românești. Există Ziua Mondială a Libertății Presei, celebrată pe 3 mai,  Ziua Presei Militare, celebrată pe 23 iulie. Se celebrează Ziua Jurnalistului Român pe 28 iunie, în amintirea datei de 28 iunie 1883 când Mihai Eminescu a fost internat, pe fondul declanșării unei crize și nu a mai lucrat la „Timpul”.

Datele de 8 aprilie, apariția „Curierului Românesc”, respectiv 27 aprilie, moartea lui Ion Heliade Rădulescu ar putea fi marcate în mod special de autoritățile române și de asociațiile românești de presă.

Presa românească - Cine a fost Ion Heliade Rădulescu?

Cel care a fondat presa românească, Ion Heliade Rădulescu s-a născut la 6 ianuarie 1802.  S-a format sub atenta îndrumare a titanului educației românești Gheorghe Lazăr. A pus bazele Societății Literare în 1827, Societății Filarmonice în 1833. Bun prieten cu boierul luminat Dinicu Golescu, Ion Heliade Rădulescu a decis că era momentul să se fondeze un ziar românesc. El a fost numit „Curierul Românesc”.

Rusia vrea să bombardeze un oraș aflat la 20 de km de Galați

Ce înseamnă când un motociclist își atinge casca în trafic. Puțini șoferi cunosc explicația din spatele acestui gest

„Curierul Românesc” a fost precedat în 1827, pentru o jumătate de an, de apariția la Leipzig a gazetei „Fama Lispschii”. Era o gazetă săptămânală, editată de către Dinicu Golescu la Leipzig cu slove chirilice.

Presa românească la debut - apariția „Curierului Românesc”

„Curierul Românesc” s-a născut din colaborarea dintre Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) și Dinicu Golescu (1777-1830). A apărut timp de peste trei decenii, din 8 aprilie 1829 și până la 12 decembrie 1859. Considerat o publicație oficială, cu teme economice, administrative și politice, a precedat apariția „Monitorului Oficial”.

„Monitorul Oficial” a apărut prima dată, coordonat de cel care fondase și „Curierul Românesc”, la 8 decembrie 1832. Așadar, apariția acestei publicații a fost în mod cert un pas important pe calea modernizării.

Apariția „Curierului Românesc” era cumva prevăzută de reformele propuse de Rusia ca „putere protectoare”, care a ocupat militar Principatele din 1829 până în 1834, ca urmare a înfrângerii Turciei în 1828 și a semnării Tratatului de la Adrianopol. Acel act instituia pe lângă suzeranitatea otomană, protectoratul țarist. Acel act internațional avea o anexă „Actul osăbit pentru Prințipaturile Moldova și Țara Românească”, reglementa funcționarea internă a Principatelor.

Urmau să se creeze un cadru constituțional și, evident, un cadru administrativ modern, care impunea și existența ziarelor. era momentul în care se nășrea presa românească modernă.

27 aprilie 1872 - moartea lui Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade Rădulescu a murit pe 27 aprilie 1872, la casa lui din Capitală. El locuia în București, pe actuala Stradă Polonă la nr.2o. Soția sa murise la 18 mai  1870. Funeraliile sale organizate cu participarea a mii de oameni au avut loc pe 30 aprilie 1872. A fost înmormântat la Biserica Mavrogheni pe  Șoseaua Kisselef. Presa românească l-a omagiat prin discursurile lui Petrache Poenaru, Constantin Esarcu și Bogdan Petriceicu Hașdeu.