Misterul dispariției omului de Neanderthal: O descoperire genetică recentă răstoarnă teoria acceptată până acum

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O nouă perspectivă asupra evoluției hominizilor pune la îndoială teoriile anterioare privind extincția celor mai apropiate rude ale omului modern.

Un studiu recent, bazat pe analiza materialului genetic extras din fosile și publicat în revista Nature, arată că ultimii oameni de Neanderthal din nord-vestul Europei aveau o diversitate genetică mult mai mare decât estimaseră cercetătorii. Această concluzie contrazice ipoteza conform căreia declinul speciei ar fi fost cauzat de consangvinizare și de problemele genetice derivate din aceasta.

Misterul dispariției omului de Neanderthal: O descoperire genetică recentă răstoarnă teoria acceptată până acum

Neanderthalienii și oamenii moderni au împărțit un strămoș comun până în urmă cu jumătate de milion de ani, moment în care liniile lor evolutive s-au separat. Acești hominizi au populat spațiul eurasiatic și se consideră, în mod tradițional, că au dispărut definitiv în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Cu toate acestea, motivele exacte din spatele dispariției lor rămân unul dintre cele mai mari enigme ale științei.

Până în prezent, datele genetice de înaltă calitate proveneau dintr-un număr foarte restrâns de indivizi, majoritatea din Siberia, o zonă aflată la marginea arealului lor geografic. Acele analize timpurii indicau comunități mici și izolate, unde încrucișările între rude erau frecvente, dând naștere teoriei că endogamia a dus la degradarea genetică a speciei.

Noi negocieri fără rezultat între partide și Nicușor Dan. Președintele s-ar fi enervat și ar fi strigat la Ilie Bolojan. Update

România face un pas uriaș pentru ieftinirea curentului. Acordul a fost semnat

Situația s-a schimbat odată cu noul studiu, în cadrul căruia specialiștii au reușit să recupereze date genetice de la încă 27 de neanderthalieni. Printre acestea se numără și un genom de o calitate excepțională, care a permis verificări multiple pentru garantarea acurateții.

„Unii oameni ar putea crede că recuperarea ADN-ului antic de la neanderthalieni este acum convențională. Adevărul este că acest lucru este departe de a fi banal”, a declarat pentru Live Science Carles Lalueza-Fox, directorul Muzeului de Științe Naturale din Barcelona. Care nu a participat la această cercetare. Adăugarea a încă 27 de neanderthalieni la cunoştinţele noastre generale este o realizare remarcabilă.

O populație interconectată în nord-vestul Europei

Probele analizate provin din zece situri arheologice situate în Belgia și Franța. O atenție deosebită a fost acordată bazinului Meuse din Belgia, unde au fost descoperiți neanderthalieni târzii, care au trăit în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Printre locații se numără și sistemul de peșteri Goyet, cunoscut în lumea științifică pentru indiciile care sugerau posibile practici de canibalism.

Cercetările arată că acești neanderthalieni din nord-vestul Europei s-au separat de un strămoș comun cu alte grupuri în urmă cu 54.000 de ani și prezentau legături strânse între ei. Spre surprinderea cercetătorilor, semnele de consangvinizare erau extrem de reduse, iar diversitatea lor genetică nu era inferioară celei a populațiilor mai vechi.

„Sunt foarte bucuroasă să risipesc concepţia greşită conform căreia toţi neanderthalienii au dispărut pentru că erau prea consangvinizaţi”, a declarat Alba Bossoms Mesa, cercetător doctoral la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionistă din Germania şi primul autor al studiului.

Echipa de cercetare a stabilit că acești hominizi formau o populație vastă de grupuri interconectate, spre deosebire de comunitățile siberiene izolate. Dinamica populației a inclus împărțirea în cel puțin patru grupuri distincte, separări care au avut loc în perioade climatice mai calde, ce au favorizat expansiunea demografică.

„Neanderthalienii au trăit în vaste regiuni ale Eurasiei timp de sute de mii de ani, aşa că, desigur, există o mare variaţie între ei”, a spus Bossoms Mesa.

Relația cu Homo sapiens și misterul asimetriei genetice

Studiul subliniază că neanderthalienii târzii au fost contemporani cu Homo sapiens în Europa timp de aproape 500 de generații. Deși este demonstrat științific că omul modern din afara Africii poartă moștenire genetică neanderthaliană în urma încrucișărilor, analizele actuale pe eșantioanele din Belgia și Franța nu au identificat ADN provenit de la Homo sapiens.

Această realitate scoate la iveală o asimetrie remarcabilă între cele două specii care au coexistat pe continentul european.

„Avem mai multe exemple de oameni moderni timpurii care au avut un strămoş neanderthalian cu doar câteva generaţii în urmă”, a afirmat Bossoms Mesa.

Explicațiile pentru acest fenomen pot fi de natură biologică sau socială. Din punct de vedere medical, diferențele genetice legate de globulele roșii ar fi putut genera incompatibilități, ducând la pierderea sarcinilor în cazul femeilor hibride. Pe de altă parte, factorul cultural ar fi putut juca un rol decisiv.

„În opinia mea, această prejudecată evidentă reflectă probabil un model de acceptare socială diferenţiată în rândul neanderthalienilor. Pe scurt, oamenii moderni timpurii au fost capabili să accepte copii cu neanderthalieni, dar nu invers, indiferent de motiv. Acest model, împreună cu diversitatea în scădere în unele populaţii de neanderthalieni, ar putea explica dispariţia lor finală”, a remarcat Lalueza-Fox.

Pentru a stabili dacă acest nivel de diversitate genetică a existat și în alte regiuni, cum ar fi zonele mai calde din peninsulele Iberică sau Italiană, cercetătorii vor trebui să depășească obstacolele legate de conservarea materialului biologic.

„Este în prezent puţin mai dificilă, deoarece ADN-ul antic se păstrează mai bine în zonele mai reci”, a concluzionat Bossoms Mesa, deschizând calea pentru viitoare investigații paleogenetice.