Cum ne influențează mâncarea memoria. Descoperirea cercetătorilor de la USC despre legătura dintre intestin și creier

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Alimentația nu are un impact doar asupra sănătății fizice și a stării generale de bine, ci joacă un rol direct și în modul în care creierul uman procesează și formează amintirile. Un studiu recent desfășurat de cercetătorii de la Universitatea din California de Sud (USC) demonstrează că o masă nutritivă declanșează un mecanism complex de comunicare între sistemul digestiv și sistemul nervos central, stimulând astfel memoria.

Descoperirea, care a fost publicată în revista de specialitate Nature Communications, oferă noi perspective promițătoare pentru cercetările din domeniul bolilor neurodegenerative, inclusiv în ceea ce privește maladia Alzheimer, informează Science Alert.

Cum ne influențează mâncarea memoria

Cercetarea coordonată de biologul Scott Kanoski a fost efectuată pe șobolani și a analizat în detaliu felul în care aportul alimentar modifică activitatea neuronală. Oamenii de știință au observat că, imediat după consumul unei mese nutritive, intestinul trimite un semnal direct către creier prin intermediul nervului vag.

Acest semnal ajunge rapid în zona medială a septului, o regiune cerebrală esențială care controlează activitatea hipocampului, centrul principal responsabil de formarea și stocarea amintirilor. Oamenii de știință știau deja că neuronii localizați în această zonă eliberează acetilcolină, un neurotransmițător esențial în procesele de învățare și memorare. Elementul de noutate adus de acest studiu constă în demonstrarea faptului că activitatea digestivă influențează în mod direct eliberarea de acetilcolină prin intermediul nervului vag.

Creier

Caloriile și energia furnizată activează mecanismul memoriei

Pentru a urmări cu precizie activitatea de la nivel neuronal, echipa de cercetători a folosit o tehnică avansată numită fotometrie cu fibră optică. În cadrul testelor, o parte dintre șobolani au primit soluții bogate în grăsimi sau zaharuri, în timp ce un grup de control a consumat băuturi cu un gust similar, dar lipsite de conținut caloric.

Rezultatele experimentului au arătat că doar animalele care au primit alimente cu aport caloric real au înregistrat o intensificare semnificativă a activității cerebrale asociate memoriei. Această constatare sugerează că nu gustul mâncării și nici actul mecanic al hrănirii nu activează mecanismul, ci tocmai energia efectivă furnizată organismului. Atunci când cercetătorii au blocat comunicarea dintre intestin și creier sau au eliminat neuronii responsabili de eliberarea acetilcolinei, efectul benefic asupra memoriei a dispărut complet.

Dieta de tip occidental afectează grav sistemul de comunicare

Autorii studiului atrag însă atenția că nu orice tip de hrană bogată în calorii produce efecte pozitive. Șobolanii care au fost hrăniți încă din tinerețe cu o dietă de tip occidental, bogată în grăsimi saturate și zaharuri rafinate – ce conținea chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb bogat în fructoză – au înregistrat o degradare treptată a sistemului de comunicare dintre intestin și creier.

Mai mult decât atât, chiar și după ce au revenit la un regim alimentar echilibrat și sănătos, animalele au continuat să întâmpine dificultăți în cadrul testelor de evaluare a memoriei. Conform specialiștilor, acest mecanism ar fi apărut de-a lungul evoluției pentru a ajuta organismele să își amintească locurile în care pot găsi hrană, însă alimentația nesănătoasă pare să perturbe grav această funcție adaptativă naturală.

Implicații majore pentru tratamentul bolii Alzheimer

Cercetătorii subliniază că testele au fost realizate până în prezent doar pe șobolani masculi, motiv pentru care concluziile nu pot fi transpuse automat la oameni. Cu toate acestea, rezultatele sunt considerate extrem de promițătoare, în condițiile în care degradarea sistemului bazat pe acetilcolină reprezintă una dintre primele modificări neurochimice care apar la pacienții diagnosticați cu boala Alzheimer.

Această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor noi metode terapeutice bazate pe stimularea nervului vag. În prezent, tehnica de stimulare a nervului vag este utilizată deja în medicina clinică pentru tratarea epilepsiei, a depresiei rezistente și pentru recuperarea pacienților după un accident vascular cerebral.

Unele cercetări aflate în derulare încearcă să stabilească dacă această metodă poate încetini declinul cognitiv la persoanele aflate în fazele incipiente ale bolii Alzheimer. Deși sunt necesare studii suplimentare pe subiecți umani, cercetarea celor de la USC reconfirmă că sănătatea intestinală și o dietă echilibrată sunt esențiale pentru o memorie optimă.