Misterele boicotului politic al Referendumului încep să se dezlege. Cheia este la Bruxelles. Editorial de Alecu Racoviceanu

Este evident pentru mulți că parte din eșecul Referendumului pentru Familie se datorează neimplicării partidelor politice în mobilizarea oamenilor la urne.

Acest fapt pare inexplicabil, considerând că în septembrie 2016, înainte de alegerile parlamentare, Coaliția pentru Familie, inițiatoarea demersului pentru modificarea articolului 48 din Constituție. Duminică seara, Mihai Gheorghiu, liderul Coaliției, a spus, în cadrul emisiunii Controverse, pe B1TV, că: „Dialogul cu toate partidele politice este întrerupt de un an, cu unele de un an și jumătate, iar cu unele nu a existat deloc.(...) Nu am înțeles care au fost rațiunile pentru amânarea Referendumului timp de 3 ani (...) PSD e primul partid cu care am pierdut dialogul. Nu am refuzat noi dialogul, dimpotrivă, dialogul nu a existat pentru că nu a existat oferta de a dialoga.”

Întrebat cum se explică, totuși, că partidele care au semnat protocoale cu membrii Coaliției au continuat demersurile pentru a promova Referendumul, Georghiu a spus că a existat o presiune „de jos în sus”, adică organizațiile din teritoriu ar fi insistat pentru a nu fi abandonat proiectul.

Atunci cum se explică faptul că tocmai aceste organizații nu au mai acționat tocmai în zilele de vot?

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

Tot Gheorghiu a declarat că nu știe ce a intervenit, dar a observat că în ultima săptămână partidele nu au mai manifestat același interes pentru Referendum. Mai mult, Gheorghiu consideră că „a apărut un blocaj”.

Pe 26 septembrie, la Bruxelles, au fost prezenți Viorica Dăncilă și Călin Popescu Tăriceanu. Imediat după discuțiile de acolo, organizate pentru a pregăti audierea premierului din 3 octombrie în Parlamentul European, ambii oficiali români au simțit nevoia să declare că partidele pe care le reprezintă, PSD și ALDE, nu se vor implica în Referendum, părând că declarațiile fuseseră cerute în mod expres de grupurile parlamentare europene din care fac parte.