Alexandru Rogobete. Sursa foto: Facebook/Alexandru Rogobete
Din cuprinsul articolului
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri seară că România este obligată să pună în aplicare decizia instanței în cazul contractului cu Pfizer, chiar dacă aceasta nu este definitivă. Oficialul a subliniat că hotărârea este executorie, ceea ce înseamnă că suma stabilită trebuie achitată indiferent de formularea unui apel.
Declarațiile au fost făcute în contextul deciziei Tribunalului de la Bruxelles, care obligă România să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin anti-COVID nepreluate.
„Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câştigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntoşi către România, dar da, este o măsură executorie”, a declarat ministrul.
Ministerul Sănătății nu are fondurile necesare în acest moment
Alexandru Rogobete a precizat că instituția pe care o conduce nu dispune, în prezent, de fondurile necesare pentru achitarea sumei stabilite de instanță. Situația creează o presiune imediată asupra bugetului de stat și impune identificarea rapidă a unei soluții financiare.
„Nu, astăzi Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în bugetul de stat”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, vor urma discuții cu Ministerul Finanțelor pentru stabilirea mecanismului prin care suma va fi achitată.
„Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanţerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a explicat Rogobete.
Alexandru Rogobete. Sursa foto: Facebook/Alexandru Rogobete
Discuții urgente între Ministerul Sănătății și Finanțe pentru acoperirea sumei
Ministrul Sănătății a anunțat că în cursul zilei de joi vor avea loc discuții între instituțiile implicate, inclusiv cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și cu echipa care gestionează procesul juridic.
Aceste discuții au ca scop identificarea unei soluții rapide pentru plata sumei, având în vedere caracterul executoriu al deciziei și obligațiile legale ale statului român.
Situația este cu atât mai complexă cu cât suma trebuie virată într-un cont deschis în Belgia, conform deciziei instanței.
Ministrul spune că volumul de vaccinuri contractate a depășit populația României
În cadrul aceleiași intervenții, Alexandru Rogobete a făcut referire la dimensiunea contractelor semnate în perioada pandemiei, subliniind că numărul de doze comandate a depășit semnificativ necesarul real.
„Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rappel”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că, pe lângă contractul cu Pfizer, România a încheiat acorduri și cu alte trei companii farmaceutice, ceea ce a crescut și mai mult volumul total de doze contractate.
Plata se face înainte de o decizie definitivă, cu posibilitatea recuperării ulterioare
Ministrul Sănătății a explicat că, deși decizia nu este definitivă și poate fi atacată în apel, obligația de plată intervine imediat. În cazul în care România va avea câștig de cauză într-o etapă ulterioară a procesului, suma ar putea fi recuperată.
Această situație reflectă caracterul executoriu al hotărârii și limitele procedurale ale statului în astfel de litigii internaționale.
Pfizer. Sursa foto: Boumenjapet | Dreamstime.com
Cum s-a ajuns la procesul cu Pfizer și obligația de plată a României
Dosarul privind contractul de vaccinuri anti-COVID cu Pfizer își are originea în perioada pandemiei, când statele membre ale Uniunii Europene au decis achiziția centralizată de vaccinuri pentru a asigura acces rapid și uniform la imunizare.
La 20 mai 2021, Comisia Europeană a semnat un contract cu Pfizer în numele statelor membre, inclusiv România. Contractul a fost încheiat printr-o procedură specială de achiziție publică, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, având în vedere caracterul de urgență generat de pandemie.
Acordul prevedea obligația fiecărui stat de a achiziționa un număr fix de doze, stabilit printr-un mecanism de repartizare convenit între Comisie și statele participante. România a acceptat aceste condiții în momentul semnării contractului.
Refuzul de preluare a dozelor și declanșarea litigiului
În anii următori, pe fondul scăderii ratei de infectare și al reducerii cererii pentru vaccinuri, autoritățile române au decis să nu mai preia integral dozele contractate.
Această decizie a generat un conflict juridic cu Pfizer, care a invocat obligațiile contractuale asumate de statul român. În decembrie 2023, compania farmaceutică a acționat România în instanță, solicitând executarea contractului și plata integrală a dozelor nepreluate.
În cadrul procesului, România a susținut că există probleme legate de modul de atribuire a contractului și a invocat posibilitatea existenței unor clauze abuzive, precum și schimbarea contextului epidemiologic.
Decizia tribunalului din Bruxelles și respingerea argumentelor României
Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a analizat argumentele ambelor părți și a decis în favoarea Pfizer. Instanța a stabilit că nu există dovezi privind nereguli în atribuirea contractului și că obligațiile asumate de România rămân valabile.
„Tribunalul a arătat mai întâi că elementele prezentate nu îi permiteau să constate o neregularitate în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.”
De asemenea, instanța a respins argumentele privind rezilierea contractului și presupusul abuz de poziție dominantă.
„De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condițiile de reziliere a contractului în favoarea României și că aceasta nu demonstra că respectivul contract [...] ar indica un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer.”
Judecătorii au stabilit și că evoluția pandemiei nu poate justifica modificarea obligațiilor contractuale.
„Tribunalul a mai constatat că evoluția pandemiei, în special scăderea ratei de infectare, nu constituia o circumstanță care să justifice eliminarea sau adaptarea obligațiilor contractuale.”
Obligația de plată și caracterul executoriu al deciziei
În urma acestei decizii, România este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea dozelor de vaccin rămase nepreluate.
Hotărârea instanței este executorie, ceea ce înseamnă că plata trebuie efectuată imediat, chiar dacă decizia nu este definitivă și poate fi atacată în apel.
Această situație a fost confirmată și de ministrul Sănătății, care a explicat că banii trebuie virați într-un cont, iar eventualele sume ar putea fi recuperate doar în cazul unui succes în apel.
Caz similar în Polonia și implicațiile europene
Un caz similar a fost soluționat de aceeași instanță în ceea ce privește Polonia, care a refuzat, de asemenea, să preia integral dozele contractate.
Polonia a fost obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro, instanța respingând argumente similare privind schimbarea contextului pandemic sau impactul războiului din Ucraina.
