Actualitate
Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României: ”Mediul de afaceri trebuie protejat”
Sursa foto: Razvan Valcaneantu \ EEC
Din cuprinsul articolului
Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, militează pentru protejarea mediului de afaceri din România, în contextul în care noile taxe anunțate de la 1 august va afecta direct angajatorii și angajații din țară. În cadrul unei emisiuni TV, președintele CCIR a prezentat câteva măsuri concrete care pot ajuta mediul de afaceri să crească și să devină competititv.
Soluții pentru a aduce urgent bani la buget
Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, consideră că puteau fi aplicate mai multe soluții la nivelul statului, înainte de a decide majorarea taxelor. Una dintre acestea este reprezentată de nevoia de de digitalizare rapidă a ANAF.
„Sunt mai multe soluții înainte să se umble la taxe. Acum 11 ani erau 140.000 de firme care nu depuneau bilanțul și figurau active și în funcțiune. Azi la Registrul Comerțului sunt peste 1,2 de milioane de firme care figurează active și în funcțiune, dar au depus bilanțul 860.000. Aproape 400.000 de firme nu depun bilanțul. Nu le bate nimeni la ușă, aici e paradoxul, pentru că ANAF-ul nostru are baza lui de date a celor care depun bilanțul și pe aceea îi urmărește. Asta ține de digitalizarea administrativă”, a subliniat Mihai Daraban, invitat în emisiunea „Bună, România!” de la B1TV, moderată de Răzvan Zamfir și Radu Buzăianu.
O altă soluție propusă de președintele CCIR este aceea de scoatere la licitație a activelor statului, care nu sunt funcționale, nu produc nimic și nu aduc bani la buget.
”Mediul de business este un organism viu”
„Cred ca ministerele puteau să pună pe masă toate activele statului care zac, nu produc nimic în afară de cheltuieli. Mă refer la unități militare dezafectate, de la MAI și MapN, depouri părăsite, institute de cercetări unde mai sunt doar doi oameni și multe alte obiective de acest gen, pentru care ar trebui o licitație transparentă, cu strigare. Banii obținuți ofereau și o perioadă de relaxare. Asta în prima etapă, apoi veneai și cu măsuri de încurajare a mediului de business”, a explicat Mihai Daraban.
Referitor la posibilitatea de privatizare a unor companii românești și opoziția publică față de o astfel de măsură, președintele CCIR consideră că cetățenii ar înțelege situația, dacă s-ar explica clar că nu se vinde compania, ci o parte din acțiuni, iar statul ar avea în continuare controlul.
„Mi-e teamă că toate aceste creșteri de taxe și accize vor duce și la speculă. Mediul de business este un organism viu și are proprii anticorpi. Și se va descurca, cum este cazul celor 400.000 de firme care nu depun bilanțul. În general, trebuie umblat cu o fiscalitate joasă ca să mai atragem și ceva investiții în țară și să îi mai scoatem pe unii din zona gri la lumină. E simplu să pui taxe. Dar trebui să vedem cum facem pe termen scurt să aducem bani la buget și cum facem România atractivă”, a mai spus președintele CCIR.
Reorganizarea administrativ teritorială, esențială
„Cerem reorganizarea teritorial administrativă din 2019. Este musai să se facă. Prin comasări de localități și de județe. Și să rămânem la denumirea de județe, nu regiuni sau alte denumiri. Constituția spune că avem județe, dar nu spune câte”, a precizat Mihai Daraban, răspunzând întrebărilor moderatorilor emisiunii despre discuțiile despre reorganizarea administrativ teritorială a țării.
Președintele CCIR consideră că oportun ar fi ca România să aibă 15 județe, precizând că s-a gândit la această cifră orientându-se după faptul că sunt 15 Curți de Apel înființate în 1992.
”Poți lăsa o perioadă de câțiva ani, pot fi și 5 ani, pentru cetățeni să schimbe documentele, plăcuțele de la mașină, să se organizeze un referendum de redenumire a județului. Și Capitala are prea multe primării. Roma are un singur primar”, a adăugat Mihai Daraban, menționând faptul că și acestă reorganizare ar duce la o reducere a cheltuielilor de la buget, pentru că și administrația stufoasă, unde și salariile au scăpat de sub control, reprezintă o problemă.
