Mihaela Ceaușescu, dezvăluiri despre moartea unui mare artist. De ce a intervenit Stasi și ce s-a întâmplat la vânătoare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Nepoata lui Nicolae Ceaușescu, Mihaela Ceaușescu, a prezentat detalii din culisele unei perioade în care anumiți oameni de cultură au intrat în vizorul structurilor de securitate din blocul estic și au sfârșit tragic. Conform gandul.ro, aceasta a precizat motivele pentru care nu a mai putut interveni în favoarea prietenului său, sculptorul Virgil Mihăescu.

Mihaela Ceaușescu, dezvăluiri despre moartea unui mare artist. De ce a intervenit Stasi și ce s-a întâmplat la vânătoare

Nepoata fostului lider comunist a explicat că decesul lui Virgil Mihăescu nu a fost o întâmplare nefericită, ci rezultatul unei acțiuni deliberate. Mai multe personalități din lumea artistică au bănuit încă de la acel moment faptul că a fost vorba despre o crimă cu substrat politic.

„Eu sunt de partea celor care cred că el a fost asasinat. Nu am fost singura. Și eu, și Găitan, și mai mulți am spus că a fost împușcat. Intrase în niște belele, mi le-a povestit, dar era prea târziu să mai pot să-l scot”, a declarat nepoata fostului șef de stat Nicolae Ceaușescu, Mihaela Ceaușescu.

sursa: modernism.ro

Lupta de influență și limitele intervențiilor în dosarele Securității

Mihaela Ceaușescu a relatat că a reușit în alte situații similare să își folosească influența pentru a ajuta artiști intrați în atenția organelor de represiune. Cu toate acestea, în dosarul lui Virgil Mihăescu problemele se acumulaseră pe parcursul unui deceniu întreg.

„Uite, pe Bebe Rădulescu, care era prieten cu el, și pe un alt mare sculptor, pe acela am reușit să-l scot. Abia îl chemaseră, îl invitaseră, iar el mi-a spus: «Bă, scapă-mă!». Dar, în cazul lui Virgil, de zece ani …era deja prea târziu”, a declarat nepoata lui Nicolae Ceaușescu, Mihaela Ceaușescu, la „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”.

Lagărul comunist, legăturile periculoase și spionajul est-german

Relația cu o persoană din conducerea studiourilor DEFA din Republica Democrată Germană a atras atenția spionajului, iar victima a acumulat informații extrem de sensibile. Varianta oficială a unui incident la vânătoare nu a fost contestată public la acel moment din cauza cenzurii stricte.

„Se încurcase cu soția directorului de la DEFA, o nemțoaică, iar ea l-a tras și de partea cealaltă. Ăștia l-au prins. Mi-a spus mie. Știa foarte multe. Și apoi s-a spus că a fost un accident de vânătoare. A zis cineva ceva?”, a mai spus nepoata lui Ceaușescu.

Aparatul de represiune: Monitorizarea strictă a lumii artistice

Studioul DEFA a fost înființat în anul 1946 și a reprezentat principala companie cinematografică de stat din Germania de Est, cu peste 700 de lungmetraje produse până în 1990 și un personal de mii de angajați permanent supravegheați de Ministerul Securității Statului, cunoscut drept Stasi. În aceeași perioadă, schimburile culturale și coproducțiile dintre Republica Socialistă România și blocul est-german au implicat sute de artiști români, care erau monitorizați pas cu pas de către Direcția a III-a de Contraspionaj a Securității.

Arhivele oficiale arată că peste 14.000 de ofițeri și peste 400.000 de informatori activau în aparatul de securitate din România socialistă, iar orice contact neautorizat cu cetățeni străini sau cu soții ale unor demnitari din exterior ducea la deschiderea unor dosare speciale de urmărire informativă. Istoricii consemnează faptul că multe incidente suspecte din anii 1970 și 1980 erau catalogate drept accidente de muncă sau de vânătoare pentru a evita scandalurile diplomatice în cadrul Pactului de la Varșovia.