Nicușor Dan. Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Din cuprinsul articolului
Președintele Nicușor Dan transmite un mesaj amplu la înscăunarea PF Claudiu-Lucian Pop, evocând tradiția greco-catolică, martiriul și rolul Bisericii în reconcilirea societății.
Noul Arhiepiscop Major și momentul simbolic de la Blaj
În Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj a avut loc ceremonia de înscăunare a noului Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj oficial, prezentat în cadrul slujbei de consilierul de stat Diana Pungu. Mesajul marchează un moment de tranziție important pentru comunitatea greco-catolică, aflată sub noua conducere a Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop.
Șeful statului subliniază că misiunea încredințată noului Arhiepiscop Major este una cu o încărcătură istorică majoră, deoarece ea continuă o tradiție morală și spirituală formată în vremuri de persecuție, jertfă și rezistență.
Tradiția greco-catolică și rolul ei în construcția identității românești
Nicușor Dan afirmă că Biserica Română Unită cu Roma a contribuit de-a lungul timpului la formarea conștiinței europene a românilor. În mesaj se arată că unirea tradiției latine cu cea bizantină a oferit o sinteză spirituală unică în spațiul românesc, capabilă să îmbine credința cu spiritul civic.
Președintele evocă numele marilor episcopi martiri – Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu – considerați repere morale și martori ai credinței în perioada represiunii comuniste. Mesajul subliniază faptul că jertfa lor rămâne o parte esențială a memoriei naționale.
Biserica greco-catolică în perioada comunistă și renașterea de după 1989
În mesaj este amintită și perioada de clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice, interzisă de regimul comunist. Președintele arată că, în ciuda interdicțiilor, preoții au continuat să slujească, iar credincioșii au rămas fideli propriilor tradiții.
Nicușor Dan evocă inclusiv povestea bunicului PF Claudiu-Lucian Pop, care a slujit în ascuns. Președintele consideră că această continuitate în clandestinitate a reprezentat un model de rezistență pașnică și demnitate morală.
După 1989, revenirea oficială la viața publică a readus Biserica greco-catolică într-un dialog activ cu statul și cu celelalte culte, reafirmând vocația ei spre deschidere și reconciliere.
”Deşi asupra acestei Biserici s-au abătut suferinţe greu de imaginat, ea a rezistat datorită credinţei şi jertfei, continuând să lumineze în întunericul persecuţiilor, al interdicţiilor şi al deposedărilor. Preoţii au slujit în clandestinitate, ca bunicul Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, credincioşii greco-catolici au continuat să-şi practice credinţa şi să-şi onoreze tradiţia spirituală, aducând în societate un model al rezistenţei paşnice, în numele iubirii pentru semeni.
După tragicele evenimente din 1989 şi redobândirea libertăţii, Biserica greco-catolică s-a afirmat ca partener de dialog valoros, în raport cu instituţiile statului şi cu toate cultele religioase, reafirmând spiritul autentic al fraternităţii şi al unităţii între creştini, şi mai presus de toate, puterea de a ierta. Într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere, Biserica ne poate arăta, graţie valorilor şi exemplelor sale vii, calea spre renaştere şi reconstrucţie. La mulţi ani, Preafericirea Voastră, şi rodnicie în înalta slujire pe care v-a încredinţat-o Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică!”, se mai arată în mesajul transmis de Nicuşor Dan.
Preafericitul Părinte Claudiu-Lucian Pop. Sursa foto: bisericacatolica.ro
Apel la reconciliere într-o societate fragmentată
Șeful statului subliniază că societatea românească se confruntă în prezent cu tensiuni, pierderea reperelor morale și o ruptură față de tradițiile spirituale. În acest context, rolul Bisericii devine unul esențial în recâștigarea echilibrului.
„Într-un moment în care societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de reconciliere, Biserica ne poate arăta calea spre renaștere și reconstrucție”, transmite președintele în mesaj. El consideră că Biserica greco-catolică poate oferi exemple vii de solidaritate, dialog și capacitate de iertare.
Blajul, locul unde s-au format elitele românismului
Nicușor Dan amintește tradiția educațională a Blajului, asociată Școlii Ardelene. De aici au provenit teologi, profesori, oameni de cultură și lideri politici care au pus bazele identității moderne a României. Președintele afirmă că recunoașterea publică a Bisericii greco-catolice reprezintă, de fapt, recuperarea unei părți esențiale din memoria națională.
Succesiunea la conducerea Bisericii și mesajul pentru noul Arhiepiscop Major
PF Claudiu-Lucian Pop preia conducerea Bisericii după dispariția Cardinalului Lucian Mureșan, care a condus comunitatea timp de peste două decenii. Alegerea noului Arhiepiscop Major a fost confirmată de Papa Leon al XIV-lea, în urma deciziei Sinodului Greco-Catolic reunit la Roma.
În mesajul adresat acestuia, președintele îi transmite „rodnicie în înalta slujire” și reafirmă aprecierea pentru rolul pe care Biserica greco-catolică îl are în spațiul public românesc, atât prin tradiția sa, cât și prin valorile pe care le promovează.
