Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, spune, în Scrisoarea Pastorală de Paşti, că nu ne putem bucura cu adevărat de Învierea Domnului dacă nu medităm în faţa Crucii Sale şi, în acelaşi timp, să ne închinăm suferinţei şi morţii răscumpărătoare prin care Dumnezeu ne-a dobândit mântuirea. În același timp, nu trebuie să uităm de unde provine răul.

„Iubiţi credincioşi, să-L lăudăm şi să-L preamărim pe Dumnezeu în luminata zi a Sărbătorii Învierii Domnului nostru Isus Hristos din morţi, căci prin suferinţa şi moartea Sa ne-a dobândit darul Vieţii. În aceste zile rostim cu evlavie: „Crucii Tale ne închinăm Hristoase şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o preamărim…”, pentru că, nu ne putem bucura cu adevărat de mărita sărbătoare a Învierii Domnului, dacă nu ne oprim mai întâi un moment să medităm în faţa Crucii Sale. Să ne închinăm cu veneraţie suferinţei şi morţii răscumpărătoare prin care Dumnezeu ne-a dobândit mântuirea”, spune Florentin Crihălmeanu.

 

Episcopul greco-catolic arată că deşi Dumnezeu a făcut lumea perfectă, răul, totuşi, apare.

„La sfârşitul zilei a şasea, încheind „lucrarea” creaţiei, Dumnezeu priveşte spre toate cele făcute şi le consideră foarte bune (cf. Gn 1,31). Nu găsim vreun moment în care Dumnezeu să fi creat răul, sau suferinţa sau moartea. (...) Ne întrebăm atunci: cum apare răul în mijlocul unei creaţii perfecte?”, se spune în Pastorală.

El consideră că putem vorbi de trei rădăcini ale răului, suferinţei şi morţii.

„În primul rând, să ne amintim de căderea îngerilor, acea alegere liberă şi definitivă pe care au făcut-o o parte din fiinţele angelice supranaturale, în frunte cu Lucifer, de a nu mai sluji lui Dumnezeu. (...) Opunându-se lui Dumnezeu, Binele Suprem, aceste fiinţe devin principiul forţei răului, care va încerca să se opună lui Dumnezeu şi, pe orice cale, să îndepărteze celelalte fiinţe de Creatorul lor. Astfel, în lumea creată pătrunde răul, dar şi ispita ce atrage spre rău. Păcatul primilor oameni în Grădina Edenului reprezintă a doua rădăcină a răului, suferinţei şi morţii. (...) Urmând firul cărţii Genezei, citim că răul se înmulţeşte atât de mult în neamul omenesc, încât Dumnezeu Creatorul, văzând că dorinţele şi gândurile oamenilor sunt zilnic îndreptate spre rău, ajunge să regrete că l-a creat pe om (cf. Gn 6, 5-6). Astfel, Dumnezeu trimite o pedeapsă asupra oamenilor păcătoşi. Este pedeapsa apelor potopului, consecinţă a creşterii răutăţii şi a păcatelor oamenilor pe pământ. Aşadar, suntem în faţa celei de a treia rădăcini a răului, şi anume, păcatele semenilor noştri de la începutul lumii şi până în zilele noastre”, arată Florentin Crihălmeanu.

Potrivit acestuia, Dumnezeu nu este originea răului, a suferinţei şi a morţii, ci toate acestea apar ca urmare a libertăţii cu care Dumnezeu a înzestrat fiinţele create de El.

Episcopul Crihălmeanu vorbeşte în Pastorala de Paşti şi despre faptul că „ne aflăm în anul comemorativ al Centenarului Unirii Transilvaniei cu România”, precum şi în anul omagial dedicat cardinalului Iuliu Hossu.

„Amintindu-şi de bucuria Unirii, Arhiereul nostru afirma că Biserica noastră a purtat lupta dreaptă de veacuri alături de Biserica soră, pentru unitatea neamului, a Ardealului cu Ţara Mamă, şi că „această unire binecuvântată de Domnul, pentru suferinţa de veacuri a părinţilor noştri şi a neamului întreg, a fericit sufletele tuturor şi am rostit cu toţii: Amin.” (cf. Memorii, p. 132-133). Ne propunem în acest an omagial să continuăm seria simpozioanelor şi apariţiilor editoriale dedicate Cardinalului nostru Iuliu Hossu, precum şi să binecuvântăm o statuie a Eminenţei Sale în apropierea Catedralei „Schimbarea la faţă”, dar, cu voia Domnului, şi în alte localităţi ale Eparhiei noastre. De asemenea, dorim ca, în luna noiembrie, să organizăm un moment comemorativ care să împreuneze aniversarea a 165 de ani de la întemeierea Eparhiei de Gherla cu evocarea unor momente din viaţa ultimului episcop de Gherla, Cardinalul mărturisitor Iuliu Hossu”, se mai arată în Pastorala episcopului Florentin Crihălmeanu.