Încercarea Comisiei Europene de a limita exporturile de tehnologie de spionaj în țările unde nu se respectă statul de drept se lovește de opoziția și interesele Germaniei.

Potrivit unui oficial european, citat de EurActiv și care a dorit să-și păstreze anonimatul, Germania are mari interese comerciale în acest domeniu. Deși Berlinul nu își manifestă oficial opoziția față de inițiativa Bruxelles-ului, în culise își folosește toată influența pentru a o zădărnici.

„În public, Germania pretinde că susține restricțiile, însă în realitate nu are nici un interes să adopte aceste măsuri”, a declarat sursa citată.

Reglementarea privind „produsele cu dublă întrebuințare” urmărește să pună capăt exporturilor de tehnologii care pot fi folosite la supravegherea cetățenilor în țările cu regimuri nedemocratice.

Inițiată în 2016, propunerea Comisiei Europene pentru o reformă în acest domeniu a fost aprobată de Parlamentul European în ianuarie 2018, dar de atunci i s-au pus de mai multe ori obstacole în Consiliul de Miniștri, în care sunt reprezentate țările membre UE.

Intenția unei reglementări a apărut după „Primăvara Arabă” din 2011, în care tehnologiile europene ar fi fost utilizate de regimurile autoritare pentru a înăbuși mișcările de opoziție.

În propunerea susținută de Parlamentul European, exportatorii de tehnologii de supraveghere vor trebui să se asigure că produsele lor „nu cad în mâinile cui nu trebuie”.

Recentele tentative de blocare a inițiativei au provocat consternarea raportorului în acest dosar pentru Parlamentul European, eurodeputatul german Klaus Buchner (din partea Verzilor). El și-a exprimat regretul că propunerea este afectată grav de interesele comerciale ale unor țări.

„Sunt dezamăgit profund că guvernele german și francez au cedat în fața industriilor lor naționale de supraveghere cibernetică și au blocat practic toate progresele din dosar în cazul produselor cu dublă întrebuințare”, a declarat Buchner. „În acest timp, continuăm să vindem softuri de spionaj europene către dictatori.”

 

Jocurile de culise ale Germaniei

Germania deține astăzi circa 50-60% din exporturile europene de produse cu dublă întrebuințare. Iar „interesele comerciale au preluat controlul” în dosarul de reglementare a tehnologiilor de supraveghere, în Germania, din momentul în care Brigitte Zypries, de la Partidul Social Democrat, a fost înlocuită de Peter Altmaier, de la Uniunea Creștin Democrată (formațiunea Angelei Merkel), în fruntea Ministerului Economiei de la Berlin, în luna martie 2018, dezvăluie sursa citată de EurActiv.

Anterior, în Consiliul de Miniștri, un grup de state membre pusese deja piedici proiectului. În mai, coaliția, care includea Suedia, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Irlanda, Italia, Polonia și Marea Britanie, semnase în luna mai 2018 un document în care critica măsurile.

Între timp, Franța s-a alăturat și ea grupului. În ceea ce privește Germania, aceasta se ferește de ochii opiniei publice, optând pentru acțiuni de culise, a dezvăluit oficialul european citat.

 

„Asasinii trebuie să plătească!”

Tehnologiile în chestiune cuprind produse ce pot merge de la piese folosite la construirea de drone la softuri de securitate informatică și supraveghere cibernetică.

China se află de multă vreme în vizorul responsabililor politici din întreaga lume din cauza violării drepturilor omului, inclusiv prin recent adoptatul sistem de credit social, care acordă note pentru purtare cetățenilor, care sunt supuși unei supravegheri totale. Notele bune își dau acces la credite bancare, dreptul de a călători cu avionul sau cu trenul, ori de a înscrie copiii la școlile de elită. Notele proaste, nu doar că îți interzic aceste drepturi elementare, dar te transformă într-un paria.

 În ciuda interzicerii exporturilor de arme către China, în 1989, țările europene au în continuare dreptul de a furniza regimului comunist asiatic produsele necesare supravegherii în masă.

China nu este singura țintă a criticilor în acest domeniu. În februarie 2018, a avut loc o întâlnire între conducerea companiei electronice Rohde & Schwarz și președintele turkmen Gurbanguly Berdymukhammedov, firma germană dorind să „se implanteze mai solid” în această țară. Freedom House plasează Turkmenistanul printre „cele mai rele dintre rele” în materie de drepturi politice și libertăți civice.

Mai multe state europene au pus la zid regimul saudit după asasinarea, în octombrie 2018, a lui Jamal Khashoggi. Cancelara Merkel a declarat că asasinii trebuie să plătească, iar ministrul de Externe, Heiko Maas, a anunțat că Berlinul oprește exporturile de arme către Riad.

Ulterior, o anchetă a Citizen Lab din Toronto a dezvăluit că pentru urmărirea lui Khashoggi fuseseră folosite softuri de spionaj militare, fabricate de societatea israeliană NSO. Între timp, NSO a fost achiziționată de societatea europeană de investiții Novalpina Capital.