Meloni intensifică atacurile la adresa UE și cere flexibilitate fiscală pe fondul crizei energetice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, le-a cerut oficialilor de la Bruxelles o mai mare flexibilitate fiscală, în încercarea de a limita impactul creșterii costurilor la energie asupra economiei italiene, în contextul în care alegerile generale din 2027 se apropie, iar presiunea politică internă este în creștere. Discursul premierului a fost criticat de mai multe voci de pe scena politică din Italia.

Meloni critică UE și solicită flexibilitate fiscală pentru a face față costurilor energiei

În ultimele zile, Meloni a intensificat criticile la adresa instituțiilor europene, cerând spațiu fiscal suplimentar pentru a face față crizei energetice și tensiunilor economice, în timp ce campania pentru alegerile locale amplifică miza politică a acestor mesaje.

În adunarea generală a Confederației Generale a Industriei Italiene, principala organizație a mediului de afaceri din Italia, premierul a atacat structura actuală a Uniunii Europene, pe care a descris-o ca fiind un „gigant birocratic”.

„A sacrificat prea des competitivitatea, creșterea și viziunea strategică pe altarul abordărilor ideologice și tehnocratice, contribuind astfel la declinul economic și geopolitic al continentului”, a arătat ea.

Decizie de la Bruxelles pentru proprietarii de câini și pisici. Prevederile noului regulament UE

Când ar urma să fie învestit Eugen Tomac în funcția de premier. Partidele cu care va forma noul Guvern. Surse

Critici legate de birocrația excesivă a UE

Meloni a continuat seria criticilor, vizând birocrația excesivă a UE, modul în care este gestionată tranziția verde, pe care l-a considerat nerezonabil, precum și lipsa de acțiune strategică a Uniunii într-un context internațional marcat de crize multiple.

Cu o săptămână înainte, premierul italian i-a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a cerut flexibilitate fiscală pentru a gestiona criza energetică, inspirată de măsuri similare acordate recent în domeniul cheltuielilor pentru apărare.

Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat pe 22 mai că executivul european analizează flexibilitățile existente în cadrul regulilor fiscale pentru a răspunde crizei energetice, subliniind însă că orice derogare trebuie să fie sustenabilă financiar și să respecte principiul celor „trei T”: „temporar, țintit și adaptat”.

La nivelul statelor membre nu există încă un consens privind modul în care trebuie gestionat răspunsul fiscal la criza energetică, iar dezbaterile sunt așteptate să continue pe parcursul verii, inclusiv la reuniunea Consiliului European din 18–19 iunie de la Bruxelles.

Presiuni interne

Italia traversează o perioadă electorală intensă, odată cu desfășurarea alegerilor locale, care pun o presiune suplimentară pe liderii politici, primul tur având loc în majoritatea orașelor pe 24–25 mai, iar un posibil al doilea tur fiind programat pentru 7–8 iunie.

În luna mai, coaliția de centru-dreapta a obținut mai multe victorii importante, câștigând primării în orașe precum Veneția din nord și Reggio Calabria din sud, ceea ce a consolidat temporar poziția politică a guvernului.

Potrivit sondajelor recente realizate de Ipsos, Giorgia Meloni își menține un nivel ridicat de susținere în rândul electoratului, în ciuda înfrângerii suferite de guvern la referendumul din martie privind reforma justiției, unde aproape 54% dintre votanți au respins propunerea.

Se apropie alegerile generale

Italia se pregătește pentru alegerile generale de anul viitor, iar discursul critic la adresa Uniunii Europene rămâne o constantă a campaniilor politice din țară, în timp ce poziția mai combativă a lui Meloni față de Bruxelles este văzută și ca o strategie de negociere pentru obținerea unei flexibilități bugetare mai mari.

Europarlamentarul Nicola Procaccini, membru al partidului Fratelli d’Italia, a afirmat că discursul premierului contribuie la o Uniune Europeană mai pragmatică și mai atentă la realitățile statelor membre, susținând că a fi pro-european nu înseamnă acceptarea pasivă a tuturor deciziilor instituțiilor europene, ci capacitatea de a cere o Europă mai practică și mai apropiată de nevoile cetățenilor și economiilor naționale.

„A fi pro-european astăzi nu înseamnă să accepți pasiv fiecare decizie a instituțiilor UE, ci să ai curajul de a cere o Europă mai practică, mai puțin ideologică și mai atentă la nevoile cetățenilor săi, ale companiilor și ale statelor membre”, a arătat acesta.

Discuțiile privind flexibilizarea regulilor din Pactul de Stabilitate sunt așteptate să fie reluate la nivel european, însă Italia ar putea întâmpina opoziție din partea statelor nordice, care susțin o disciplină fiscală mai strictă.

Italia se confruntă în continuare cu presiuni economice semnificative, având una dintre cele mai ridicate datorii publice din Uniunea Europeană și unele dintre cele mai mari costuri la energie, ceea ce pune presiune pe sectorul său industrial și pe competitivitatea economică.

Meloni, criticată pentru șirul atacurilor lansate la adresa UE

Economia italiană rămâne dependentă de combustibilii fosili, iar Comisia Europeană a redus prognoza de creștere pentru 2026 de la 0,8% la 0,5%, pe fondul inflației generate de energie și al încetinirii economice. Un oficial din sectorul bancar a declarat că disputa purtată de Meloni la Bruxelles depășește simpla chestiune a regulilor bugetare și are implicații politice interne, adăugând că rezultatul acestor negocieri va influența direct credibilitatea guvernului în perioada premergătoare alegerilor.

Critici au venit și din partea opoziției, europarlamentarul Brando Benifei, din Partidul Democrat, afirmând că declarațiile premierului de la Confindustria au avut mai degrabă un caracter politic decât unul orientat spre soluționarea reală a problemelor economice ale Italiei.

Acesta a susținut că guvernul preferă confruntarea cu Bruxelles-ul în locul construirii unor soluții europene comune, ceea ce ar slăbi poziția Italiei într-un moment în care sunt necesare investiții comune în industrie, agricultură și locuri de muncă.

Ce se întâmplă în Italia

Italia a fost unul dintre principalii beneficiari ai Planului European de Redresare, primind aproape 195 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobândă redusă, însă acest instrument va fi redus treptat până în 2027, ceea ce va limita spațiul fiscal al Romei în fața unor noi șocuri economice.

În acest context, dacă prețurile la energie vor rămâne ridicate și tensiunile geopolitice vor continua, presiunea asupra guvernului italian de a proteja populația și mediul de afaceri va crește, în timp ce constrângerile bugetare vor face tot mai dificilă găsirea unor soluții rapide și eficiente.