Măsuri drastice pentru români! Ce decizii s-au luat în calcul
- Cristi Buș
- 24 mai 2025, 13:32
Sursa foto: Aoleshko | Dreamstime.com- Nicușor Dan își dorește ca PSD să se alăture Guvernului
- Presiuni din partea realităților economice: „Nu vor face față singuri”
- Prima dintre următoarele măsuri drastice o resimțim de la 1 iulie
- Concedieri și restructurări în sectorul public
- Profesorii, vizați de măsuri de austeritate?
- Dispute privind investițiile publice
- Bugetul din 2026 „va fi unul de austeritate dură”
Urmează măsuri drastice pentru români! În perspectiva unui val de măsuri economice nepopulare, partidele de centru-dreapta care formează actuala coaliție – PNL, USR și UDMR – intenționează să coopteze Partidul Social Democrat la guvernare.
Surse politice au precizat că obiectivul este acela de a distribui responsabilitatea deciziilor dificile, inclusiv reducerea deficitului și reforma fiscală impusă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Nicușor Dan își dorește ca PSD să se alăture Guvernului
Președintele ales al României, Nicușor Dan, a declarat recent că susține o guvernare largă, cu participarea PSD. „Mă bucur că PSD nu exclude intrarea la guvernare”, a afirmat acesta într-o declarație publică, semnalând deschiderea spre un consens politic în contextul reformelor dificile care urmează.
Presiuni din partea realităților economice: „Nu vor face față singuri”
Formațiunile de dreapta consideră că, în absența sprijinului PSD, guvernul nu ar putea gestiona impactul economic și social al măsurilor necesare. „Nu vor face față șocurilor din următoarele șase luni. Măsurile propuse până acum conduc spre recesiune, concedieri și inflație”, au transmis sursele.
Totodată, un alt motiv invocat pentru cooptarea PSD ar fi acela că partidul ar putea „prelua rolul de țintă politică” pentru măsurile nepopulare, în condițiile în care social-democrații au fost percepuți anterior drept „factor de stabilitate”.

Deficit. Sursa foto Arhiva EVZ
Prima dintre următoarele măsuri drastice o resimțim de la 1 iulie
Începând cu 1 iulie 2025, eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie va duce la creșteri semnificative ale facturilor pentru populație. Potrivit estimărilor, furnizorii au notificat deja scumpiri medii de 40-50%.
„Pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul cel mare va veni în sezonul rece”, avertizează sursele politice citate de Gândul.
Concedieri și restructurări în sectorul public
Conform Legii 296, care reglementează restructurarea administrației publice, instituțiile cu mai puțin de 50 de angajați vor fi comasate sau desființate. Măsura, susținută de guvern, va fi însoțită de concedieri în masă și de posibile tensiuni sociale.
În plus, sursele indică și alte reduceri: „Vor fi înghețate normele de hrană pentru militari și polițiști, iar cheltuielile instituțiilor vor fi tăiate cu 15%”.

Concedieri. Sursa foto: Pixabay
Profesorii, vizați de măsuri de austeritate?
Un alt sector afectat va fi cel al educației. Potrivit acelorași surse, profesorii nu vor mai primi majorările salariale promise, iar prima de carieră didactică ar putea fi suspendată.
Sunt anticipate proteste și greve în învățământ, mai ales în contextul în care sindicatele au susținut constant majorări salariale.
Dispute privind investițiile publice
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice. Unii parlamentari USR au susținut deja o tăiere de 0,6% din PIB de la investiții – adică aproximativ 12 miliarde de lei în 2025.
PSD a respins public această variantă. „Nu suntem de acord cu tăierea investițiilor. România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Vrem o analiză clară a efectelor economice și sociale”, au transmis reprezentanți ai partidului, citați de Gândul.
Bugetul din 2026 „va fi unul de austeritate dură”
Potrivit previziunilor, bugetul pe 2026 va include:
-
înghețarea pensiilor și salariilor;
-
înghețarea salariului minim;
-
inflație estimată la 10%;
-
eliminarea schemelor de ajutor de stat pentru IMM-uri;
-
creșteri de taxe;
-
privatizarea unor companii de stat (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica);
-
măsuri privind liberalizarea pieței gazelor și eliminarea plafonării la alimentele de bază.