Premierul Viorica Dăncilă s-a declarat, public, contrariată de faptul că Iohannis s-a dus la Casa Albă fără a se consulta cu Guvernul și Parlamentul în chestiunile pe care le va discuta cu Donald Trump.

Se pare că președintele a discutat, măcar la nivel de Guvern, deoarece cu puțin timp înainte de a pleca în SUA, a declarat, la o întâlnire informală, că „există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”. Președintele a mai remarcat că investitorii de bună credință sunt îngrijorați de lipsa predictibilității fiscale și legislative. De asemenea, el consideră că „România își dorește ca Exxon să rămână”.

Klaus Iohannis s-a referit și la cadrul mai larg al acestor discuții cu Trump având în vedere poziția critică pe care Statelor Unite o manifestă față de nivelul ridicat de dependență al Uniunii Europene de gazul rusesc.

Miliarde de dolari, pe apa sâmbetei

Epopeea Legii offshore a ținut, vara trecută, agenda publică a politicienilor, dar și a companiilor interesate.

Într-un final, Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Camerei Deputaților, anunța victorios că modificările făcute actului normativ, care au stârnit nemulțumirea concesionarilor, dar și a partenerilor de coaliție, ALDE, vor aduce României 40 de miliarde de dolari din zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră.

O lună a colindat Dragnea studiouri de televiziuni și a ieșit la tablă pentru a explica, pe înțelesul tuturor, lovitura pe care a dat-o PSD. Potrivit ultimei versiuni, companiile concesionare urmau să plătească o taxă pe diferența de venituri, între 15% și 30%, se elimina creditul fiscal, iar jumătate din producție se va tranzacționa în România.

Reprezentanții Exxon Mobil au fost nemulțumiți, iar starea lor a trenat.

Luna trecută, într-o scrisoare deschisă, ei și-au anunțat intenția de a ieși din proiectul Neptun Deep, fie prin vânzarea integrală a companiei care are drepturile de extracție, fie prin vânzarea cotei sale de 50% din drepturile din perimetrul din Marea Neagră.

ALDE joacă în tabăra președintelui

Miniștrii ALDE, Ramona Mănescu (Externe) și Anton Anton (Energie) au reacționat. Șefa diplomației române declara că parteneriatul cu Exxon presupune o deschidere și pași în direcția așteptată.

„Dorinţa noastră este ca un partener aşa cum este Exxon să rămână şi să lucrăm cât mai mult şi cât mai bine împreună. Sigur că asta presupune ca şi noi să facem nişte paşi într-o direcţie aşteptată. Până la urmă, cred că lucrurile se vor aşeza, vor intra pe un făgaş normal, şi chiar îmi doresc ca în foarte scurt timp să clarificăm această poziţie. Și doamna premier îşi doreşte acelaşi lucru”, declara, în 26 iulie, Ramona Mănescu. Anton Anton a adăugat că partea română dorește continuarea discuțiilor cu Exxon, și că ALDE insistă ca negocierile să se încheie rapid.

Gigantul american vrea de la decidenții politici români stabilitate legislativă și să fie exclusă prevederea potrivit căreia ar fi obligați să vândă pe bursă. Mai există un aspect legat de interconectare.

Statul român ar trebui să investească în construirea conductei care să facă legătura între Marea Neagră și Giurgiu, acolo unde intră BRUA în România. Exxon mai invocă și riscul militar care există pe Marea Neagră din cauza proximității Rusiei.

Acestea sunt temele cu care s-a dus Klaus Iohannis la reședința lui Donald Trump.

 

Ori cu americanii, ori deloc

Valeriu Turcan, soțul liberalei Raluca Turcan, spune că vizita președintelui Iohannis la Casa Albă este o veritabilă lovitură politică și recunoaște și aspectul pragmatic al întrevederii, se erijează într-un lobbyst al gigantului american Exxon.

„Exxon Mobil și OMV au investit 1.5 miliarde doar în explorările de mare adâncime din Marea Neagră și desigur că guvernul competent PSD a încurcat rău lucrurile până la blocarea lor. E tocmai genul de proiect care ar plasa România la alt nivel și pentru care niciun operator național nu ar avea banii să-l transforme în realitate. Cei care vor veni, din nou, cu teoria că mai bine îl facem noi singuri merită să se gândească la faptul că sunt încă 1500 de școli cu toaletele în curte și că nu reușim să schimbăm această tristă realitate și că nici autostrada pe pământ dintr-un capat în celălalt al țării nu e gata după 30 de ani. Costă miliarde de dolari să tragi țeava în mare ca să aduci gazul de la 160 de km din larg la țărm. Proiectul, ori se face cu americanii ori nu se va face vreodată”, a afirmat, ieri, Turcan.

Fostul șef al SIE, Claudiu Săftoiu spune și el care sunt mizele acestei întâlniri. „Dealul întâlnirii Trump – Iohannis de la Casa Albă înseamnă:

  • înzestrare și achiziții NATO preponderent de la americani;
  • revizuirea Legii Offshore pentru exploatarea platoului Mării Negre, prin compania „Exxon” și a OUG 114/2018; la schimb cu:
  • eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în SUA;
  • susținere electorală în precampania prezidențială din România

Înțelegerile contractuale privind achiziția de echipamente militare și de securitate, prin firmele americane, alocarea a 2% din PIB pentru înzestrare, achiziția sistemului de rachete „Patriot”, disponibilitatea României de a găzdui mai mulţi militari din SUA pe teritoriul național, umblarea la legislația defectuoasă impusă de guvernul socialist PSD-ALDE, privind Ordonanța 114/2018 și Legea Offshore (șurubărită de pușcăriașul Dragnea), sunt elementele în discuție, abordate de Trump și Iohannis”, susține Săftoiu.

Fostul șef al serviciilor secrete externe mai spune că „pe lângă beneficiile de ordin personal, pe care le va culege fără doar și poate Klaus Iohannis de la Washington, președintele român poate aduce acasă promisiunea fermă a lui Trump, de eliminare – într-un timp rezonabil -, a vizelor SUA pentru cetățenii români”.

 

Dan Barna, lovit de patriotism

Principalul contracandidat al lui Iohannis la președinție, liderul USR Dan Barna îl plachează continuu. Și el va merge la Washington, și el discută despre gazele din Marea Neagră. USR a lansat, ieri, un document de poziție „Gazele naturale din Marea Neagră. Cum le valorificăm pentru România”. Propunerea uniunii este ca toți românii să beneficieze din resursele din Marea Neagră prin Pilonul 2. „Propunerea noastră e ca fiecare român să primească o sumă care să fie investită până la pensie și să asigure fiecărui român o pensie decentă la bătrânețe”, propune deputatul Claudiu Năsui.

Te-ar putea interesa și: