Pe tot parcursul anului, Mănăstirea Prislop este căutată de sute de mii de pelerini. La final de noiembrie, în preajma zilei în care Părintele Arsenie Boca a trecut în veșnicie, curtea și cimitirul așezământului monahal devin neîncăpătoare. Mulți pelerini poposesc în Hunedoara pentru a se ruga la mormântul Sfântului Ardealului.

Mănăstirea Prislop, locul în care pelerinii se consideră mai aproape de Dumnezeu

Pe 28 noiembrie s-au împlinit 35 de ani de la plecarea la Domnul a părintelui Arsenie Boca, teolog și artist plastic, fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop. Sfântul Ardealului este considerat unul dintre martirii regimului comunist din ţara noastră şi mare duhovnic.

Zian-Vălean Boca, pe numele de mirean, s-a născut la 29 septembrie 1910, la Vața de Sus, în judeţul Hunedoara. A mărturisit credința ortodoxă, dincolo de prigoana suferită în timpul regimului comunist. Mănăstirea Prislop, locul în care Arsenie Boca a trăit o perioadă îndelungată, a devenit un loc de pelerinaj pentru credincioșii din toată țara.

Ce poți vedea dacă vizitezi așezământul monahal

Mănăstirea Prislop, un spaţiu care va deveni loc sacru de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat.

În fiecare an, în ziua de 28 noiembrie – ziua plecării sale la Domnul – zeci de mii de credincioşi se află aici pentru pomenire şi rugăciune.

În acest an, un sobor de preoți au fost prezenți la Mănăstirea Prislop. Alături de credincioși, aceștia au slujit la mormântul Părintelui Arsenie, care se află în cimitirul așezământului monahal.

Pe tot parcursul anului, acesta se poate vizita zilnic în intervalul orar 06:30 -21:00.

Despre viața Sfântului Ardealului

Între anii 1922-1929, parcurge Liceul Naţional Ortodox „Avram Iancu” din Brad, pe care l-a absolvit ca şef de promoţie.

Între anii 1929-1933, studiază la Academia Teologică din Sibiu, lucrarea sa de licenţă fiind „Încercări asupra vieţii duhovniceşti”. De la Academia Teologică din Sibiu primește, la recomandarea profesorului Nicolae Popoviciu, o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului (Academiei) de Arte Frumoase din București, ale cărei cursuri le va frecventa între anii 1933-1938, la specializarea „Artă decorativă”, la clasa maestrului Costin Petrescu.

Premiile obținute

În perioada facultăţii, primeşte Premiul „Profesor Atanasiu” pentru participarea la cursul de Perspectivă, prof. Horia Teodoru (în anii 1933-1934), în paralel, participând şi la cursuri la Facultatea de medicină, susținute de profesorul Francisc Rainer şi la prelegerile de Mistică creștină ale profesorului, teologului, animatorului cultural şi scriitorului creştin-ortodox militant Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București (între anii 1934-1938).

În anul 1935, ca absolvent al Academiei Teologice, a fost hirotesit citeț și ipodiacon – ranguri care se acordă numai printr-o rugăciune a ierarhului, episcopului şi nu fac parte din Taina Hirotoniei – , iar la 11 septembrie 1936, este hirotonit Diacon celibatar, la Catedrala din Sibiu, de către mitropolitul Nicolae Bălan.

În perioada facultăţii, este fascinat de lucrarea „Scara dumnezeiescului urcuș”, scrisă de Ioan Scărarul, pe care o traduce în limba română în doar 5 luni, însă lucrarea nu avea să fie publicată.

După ce i-a apreciat talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român.

Vizita la Muntele Athos, revelatoare

A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti cu calificativul „Foarte bine”.

A făcut anul de practică la o biserică din Bixadul Oltului, zugrăvită în frescă împreună cu profesorul său, Costin Petrescu.

În perioada 12 martie – 8 iunie 1939, face un pelerinaj la Muntele Athos, unde învaţă rânduiala duhovnicească precum şi meşteşugul artei bizantine, fiind găzduit în chilia cu hramul „Sf. Ipatie” la Mănăstirea Vatopedu. De la Athos va aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei – o culegere de texte scrise de 25 de Sfinți Părinți, o antologie care fusese întocmită de Sfinții Nicodim de la Muntele Athos (1749-1809) și Macarie de Corint (1730-1805) și publicată, pentru prima dată, la Veneția, în anul 1782.

În toamna anului 1939, parcurge, la Chişinău, un stagiu pentru deprinderea meşteşugului poleirii cu aur a icoanelor.

La sfârşitul anului 1939, este închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus din județul Brașov, iar la 3 mai 1940, în Vinerea Izvorului Tămăduirii, este tuns în monahism, sub numele de Arsenie.

Mănăstirea Prislop, locul în care credincioșii vin pentru liniște și îndrumare

Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic al secolului trecut. E greu de spus dacă părintele Arsenie Boca a făcut sau nu minuni, într-o perioadă în care știința domină existenţa noastră, însă s-au păstrat câteva mărturii despre fapte supranaturale care îi sunt atribuite lui Arsenie Boca, care ar fi vindecat atât bolnavi de cancer, cât și orbi și ar fi avut darul de a vedea în viitor.

În iulie 2024, Patriarhul Daniel a anunţat că părintele Arsenie Boca va fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română, fostul stareț al Mănăstirii Prislop urmând a deveni sfânt, alături de alți doi preoți care au avut de suferit în perioada comunistă. Proclamarea canonizării noilor sfinți va avea loc în anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie, potrivit Rador.

Canonizarea Sfântului Ardealului

Patriarhul a menţionat că Arsenie Boca este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi al Mănăstirii Prislop. Arsenie Boca va fi canonizat cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie.