Evenimentul Zilei > Actualitate > Managerii „de import”, soluţia finală la companiile de stat
Managerii „de import”, soluţia finală la companiile de stat

Managerii „de import”, soluţia finală la companiile de stat

Reprezentanţii delegaţiei FMI în România au cerut autorităţilor manageri profesionişti pentru firmele publice, aleşi printr-un proces de selecţie internaţional şi bine plătiţi.

La presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), autorităţile vor trebui să aducă management privat la companiile din portofoliu, în special la cele cu pierderi.

Dacă vor fi instalaţi, într-adevăr, manageri profesionişti şi independenţi, provocările pentru ei vor fi uriaşe, pentru că vor trebui să pună capăt contractelor cu firmele-căpuşă, vor avea de luptat cu cei numiţi politic la toate nivelurile în interiorul acestor companii sau vor fi nevoiţi să facă restructurări masive, deci să înfrunte "eternii" lideri sindicali. Şi lista nu se opreşte aici.

De ce s-ar ceda "izvoarele de resurse" tocmai acum?

Şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, a insistat ieri ca procesul de recrutare a acestor manageri să fie extrem de transparent. "Odată ce sunt identificaţi, trebuie să existe un nivel de plată comparabil cu cel din alte state europene. Sunt bani foarte bine investiţi dacă aduc profit pentru cetăţean, nu pierderi", a spus Franks. Potrivit acestuia, nu un salariu mare ar fi "scandalos", ci faptul că "oameni care nu sunt calificaţi, dar au conexiuni politice, conduc aceste companii în beneficiul propriu".

Cât de realizabil este însă un astfel de scenariu? Mădălina Popescu, general manager al firmei de recrutare Pluri Consultants, spune că "e îngrozitor de târziu" şi "nu poate nimeni veni să facă minuni". În pus, ea este sceptică în privinţa dorinţei reale a guvernanţilor de a reforma managementul companiilor de stat, folosite până acum ca puşculiţe de partid. "Nu au nici cea mai mică intenţie să cedeze izvoarele de resurse, mai ales acum. De aceea cred că, de ochii FMI, vor lua manageri din aşa-zisa piaţă privată, care vor continua să pompeze bani către conturile care asta aşteaptă de 20 de ani", ne-a spus Mădălina Popescu.

Chiar în scenariul în care vor fi numiţi manageri printr-o recrutare serioasă, provocările pe care aceştia le vor avea de înfruntat vor fi majore. De exemplu, vor avea de învins "instinctul de conservare" al angajaţilor din aceste companii, cu viteză de reacţie mică, din obişnuinţa de "a nu face valuri", pentru a nu fi daţi afară.

Cât câştigă un CEO la privat

Potrivit specialistului în resurse umane, aducerea unor manageri străini ar avea rezultate mai bune, întrucât "au sânge rece, pot să taie în carne vie şi nu sunt legaţi de caracatiţa politică". Ea a atras atenţia că, totuşi, nimic nu se poate face peste noapte, dând ca exemplu o mare companie din domeniul industrial, la care, după privatizare, s-a descoperit o "gaură" de circa 50 milioane euro. Aproape cinci ani a durat până au fost evacuate marile căpuşe.

La rândul său, George Butunoiu, specialist în recrutarea de executivi, spune că, dacă guvernul vrea să atragă manageri serioşi, va trebui să le lase libertate de decizie. De altfel, acesta va fi unul dintre lucrurile ce vor fi negociate de la început. "Cei din guvern o să ţină cu dinţii să nu le lase libertate, dar e obligatoriu, altfel nu vine niciun manager serios", a afirmat Butunoiu.

În opinia sa, statul poate găsi mulţi manageri profesionişti, care ar veni la aceste companii şi "pe bani mult mai puţini" decât în mod normal – unii din patriotism, alţii din curiozitate sau pentru adrenalina pe care ar simţi-o într-un astfel de proiect.

În privinţa salariilor pe care le-ar primi astfel de manageri privaţi, Butunoiu spune că "o formulă rudimentară" de calcul este că, la fiecare 10 milioane de euro cifră de afaceri anuală, se acordă 1.000 de euro pe lună. Asta doar salariul fix. Trebuie adăugate apoi bonusurile de performanţă.

Manageri "blagosloviţi"

Comparativ, salariile lunare ale directorilor generali din companiile de stat au fost plafonate la 4.800 de lei net.

Pe de altă parte, un director din sectorul energetic care a lucrat şi la stat, şi la privat ne-a declarat că, în companiile româneşti, există specialişti "crescuţi" în interiorul lor, care ar merita funcţii de conducere, oameni care dacă ar fi motivaţi şi "ar fi lăsaţi în pace", şi-ar face treaba, întrucât cunosc foarte bine companiile şi cum se operează instalaţiile foarte vechi.

Preşedintele Traian Băsescu i-a criticat, sâmbătă, pe managerii "blagosloviţi politic, care nu au niciun fel de apăsare nici legat de pierderi, nici de arierate". Totuşi, ei sunt numiţi după algoritm politic, majoritatea având funcţii de partid sau fiind apropiaţi ai unor lideri PDL.

"Nu au nici cea mai mică intenţie să cedeze izvoarele de resurse. De aceea cred că, de ochii FMI, vor lua manageri din aşa-zisa piaţă privată, care să pompeze bani către conturile care asta aş teaptă de 20 de ani.",
MĂDĂLINA POPESCU, general manager al firmei de recrutare Pluri Consultants

REFORMĂ

Cum funcţionează un contract de management

Ideea de a aduce manageri din sectorul privat la conducerea companiilor publice presupune o analiză foarte amănunţită spune Theodor Stolojan, prim-vicepreşedinte PDL. Pe de o parte, raportul proprietar (stat) – manager trebuie definit clar. Statul trebuie să îşi definească priorităţile faţă de anumite domenii.

De exemplu, în cazul CFR, trebuie stabilit clar dacă se doreşte o companie profitabilă sau o companie care să furnizeze servicii cu costuri scăzute, adresate anumitor categorii sociale. Managerul trebuie să aibă criterii clare de performanţă, spune acesta.

"Marea Britanie s-a confruntat la rândul său cu problema societăţilor de stat, renumitele «fat-cats». În anii ’80, premierul Margaret Thatcher a încercat să rezolve situaţia şi a trecut căile ferate sub management privat. Acestea n-au mai produs pierderi, dar au şi acum o infrastructură destul de proastă, deci a fost doar o rezolvare parţială a problemei", explică el. Pe de altă parte, trebuie luat în calcul şi sistemul social şi politic per ansamblu.

"Dacă există corupţie în justiţie, atunci există peste tot în societate. E şi cazul României. În aceste condiţii, până la ce nivel din companie trebuie instituit management privat, ca soluţia să funcţioneze?", se întreabă Stolojan.

SITUAŢIE FINANCIARĂ

Companiile de stat, campioane la datorii şi număr de salariaţi

ACORD

Cum arată lista obiectivelor trasate de FMI guvernanţilor români

  • Raluca Florescu

Eficientizarea companiilor de stat este de departe cea mai mare provocare cu care se confruntă România în cadrul noului acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Arieratele acestora reprezintă acum circa 4-5% din PIB, potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Problema acestora devine cu atât mai acută cu cât vor fi luate în calcul deficitului bugetar, care trebuie să ajungă în acest an la 4,4% din PIB, iar la anul să coboare la 3%.

Concedieri făcute, în mare parte, pe cale naturală

Pentru atingerea ţintelor autorităţile trebuie să reducă în continuare cheltuielile cu sectorul public, prin continuarea restructurărilor, spune Franks. Reducerea numărului de salariaţi se va face prin plecări voluntare sau prin pensionări. Însă ar putea avea loc şi disponibilizări. "Părţi ale Termoeletrica ar putea fi închise, ca şi anumite subsidiare ale CFR", a spus Franks. Mai multe detalii despre reforma com paniilor de stat vor fi incluse în scrisoarea de intenţie a guvernului către FMI.

Pentru a nu afecta bugetul, scăderea CAS ar putea fi luată în calcul abia la anul, în timp ce o diminuare a TVA va avea de aşteptat cel puţin 5-10 ani, în opinia oficialului FMI. Deşi veniturile la buget sunt reduse, România este departe de o criză a datoriilor. BNR va plăti fără dificultate datoria către FMI, luând în calcul nivelul rezervei valutare.

În opinia lui Franks, probabilitatea de a ajunge în situaţia de a accesa bani din noul acord, de tip preventiv, este de sub 10%. Inflaţia ridicată este o problemă care ar putea ameninţa nivelul creşterii economice, sunt de părere analiştii financiari. În plus, aprecierea din ultimul timp a leului în raport cu euro ame ninţă evoluţia exporturilor, care ar trebui să fie motorul creşterii PIB.

Inflaţia ar putea intra în intervalul ţintit abia în 2012, când BNR ar putea include anumite modificări în politica monetară pentru a favoriza această evo luţie, spune Franks. Aprecierea leului nu este o ameninţare pentru creşterea eco nomică. "Iniţial, majorarea PIB va fi susţinută de exporturi. Pe parcursul anului vom vedea şi o majorare a cererii interne", spune Franks. FMI întrevede o creştere economică de 1,5% în 2011, şi de 3,5-4% în 2012.

"Anumite părţi din Termoeletrica şi CFR ar putea fi închise, iar altele vor intra într-un proces de eficientizare.",
JEFFREY FRANKS, şeful misiunii FMI în România