Maia Sandu, la comemorarea victimelor deportărilor: „Rusia lui Putin face astăzi ce făcea puterea sovietică”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni că politica dusă în prezent de Rusia amintește de crimele comise în perioada sovietică și a făcut apel la sprijinirea Ucrainei în războiul împotriva Moscovei. Mesajul a fost transmis în cadrul ceremoniei de comemorare a victimelor celui de-al doilea val al deportărilor sovietice din iulie 1949, desfășurată la monumentul „Trenul Durerii”, din scuarul Gării Feroviare din Chișinău.

Maia Sandu: „Istoria se repetă sub ochii noștri”

Șefa statului a afirmat că tragediile trecutului se repetă în prezent în Ucraina. „Istoria se repetă sub ochii noştri. Ce a făcut odată puterea sovietică le face Rusia lui Putin azi ucrainenilor şi va face oricărui popor dacă va fi lăsată. Nu există alt motiv. Rusia ucide oameni nevinovaţi, îi deportează şi îi înfometează, pur şi simplu, pentru că poate. Tocmai de aceea, solidaritatea noastră nu este opţională. Trebuie să ajutăm Ucraina. Cum putem şi să convingem Europa să ajute Ucraina fără încetare, pentru ca Rusia să fie oprită şi să nu mai poată face rău niciunui popor”, a declarat Maia Sandu.

Referindu-se la deportările din perioada sovietică, președinta Republicii Moldova a spus că acestea au reprezentat o politică planificată de distrugere a identității naționale: „Regimul sovietic nu suporta identitatea popoarelor. Şi operaţiunile de deportare nu au fost un episod accidental. Erau crime planificate în cele mai mici detalii, cu calendare de execuţie şi cu scopul de a distruge orice formă de rezistenţă”.

Ea a transmis că aceste crime nu trebuie uitate: „Avem responsabilitatea istorică nu doar în faţa neamului nostru, ci şi în faţa întregii Europe, să spunem: aceasta este faţa adevărată a regimului sovietic”.

„Au vrut să le ia limba și identitatea”

În discursul său, Maia Sandu a evocat drama miilor de oameni ridicați din case și deportați în Siberia. „Acum 77 de ani, noaptea, copii mici, bătrâni, femei şi bărbaţi au fost luaţi din casele lor, cu arma la tâmplă, şi urcaţi în vagoane de vite. Noi suntem urmaşii acestor oameni”, a declarat șefa statului.

„Au vrut să le ia limba şi identitatea şi  demnitatea”, a continuat aceasta. Maia Sandu a vorbit și despre modul în care deportații au reușit să își păstreze identitatea.

„Le-au luat casele, dar ei şi-au construit case acolo unde au ajuns, pentru că bunicii noştri ştiau că o casă trebuie construită cu mâinile proprii, nu furată mişeleşte. Au vrut să le ia numele, memoria, împuşcându-i fără motiv şi aruncându-i în gropi comune. Dar numele lor a fost mai puternic şi au avut grijă o viaţă întreagă să transmită memoria şi numele copiilor, care l-au dus mai departe către copiii lor, iar azi noi suntem aici, purtând amintirea şi numele lor”, a spus Maia Sandu.

Președinta a adăugat că identitatea românească și limba au supraviețuit represiunii: „Avem limbă şi avem identitate şi, de fiecare dată când au încercat din nou să ni le distrugă, le-am apărat”.

Mesaj pentru cei care glorifică regimul sovietic

În finalul discursului, Maia Sandu a afirmat că este regretabil că există persoane care continuă să admire regimul sovietic, în ciuda tragediilor provocate: „Unii rătăciţi” nu au învăţat lecţiile istoriei şi ridică în slăvi călăul strămoşilor noştri”.

Ea a încheiat cu un apel la apărarea libertății și a demnității tuturor cetățenilor: „Ne dorim ca acest popor să nu fie ridicat noaptea din casă şi deportat, nici măcar cei care, azi, refuză să onoreze această memorie. Pentru că libertatea şi pacea pe care le apărăm astăzi le apărăm pentru toţi, iar demnitatea unui neam se măsoară şi prin capacitatea de a-i proteja inclusiv pe cei care încă nu-i înţeleg istoria”.

Comemorarea deportărilor sovietice

La Chișinău au fost organizate luni mai multe evenimente dedicate victimelor represiunilor sovietice, între care expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, urmată de un concert-requiem susținut de Select Cvartet.

Manifestările marchează deportările în masă organizate de autoritățile sovietice în perioada 1917-1989, inclusiv operațiunea din 6-9 iulie 1949, considerată cea mai amplă deportare de pe teritoriul actual al Republicii Moldova. Atunci, peste 11.000 de familii, în total 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați, au fost deportate în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice.

În acest an se împlinesc și 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947, una dintre cele mai dramatice consecințe ale politicilor represive sovietice, comemorările având rolul de a păstra vie memoria victimelor și de a consolida cultura memoriei istorice.