Pasionații de astronomie au parte de un fenomen aparte în luna februarie. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Planetele gigantice care plutesc liber în spațiu pot forma propriile mini-sisteme planetare, fără sprijinul unei stele, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din St Andrews, Scoția, potrivit Phys.org.
Planete uriașe care plutesc libere în spațiu, observate cu Telescopul James Webb
Într-un studiu publicat pe platforma arXiv, cercetătorii au analizat cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST) obiecte tinere și izolate, cu mase de cinci până la zece ori mai mari decât cea a lui Jupiter.
Obiectele studiate seamănă cu planetele gigantice prin proprietăți, dar nu orbitează în jurul unei stele, ci plutesc libere în spațiu. Ele sunt greu de observat, fiind foarte slabe din punct de vedere luminos și emițând în special în infraroșu. Totuși, aceste planete plutitoare pot oferi indicii importante în astrofizică. Cercetările arată că ele reprezintă cele mai ușoare obiecte formate prin colapsul unor nori gazoși uriași, la fel ca stelele.
Spre deosebire de stele, aceste obiecte nu ating masa necesară pentru a declanșa reacții de fuziune în nucleu. Teoretic, unele ar fi putut să se formeze ca planete în jurul unei stele, iar mai târziu să fie expulzate din sistemele lor de origine, notează Phys.org.
Ce au descoperit cercetătorii
Cercetătorii de la Școala de Fizică și Astronomie, alături de colaboratori din SUA, Italia, Irlanda, Anglia și Portugalia, au studiat opt astfel de planete plutitoare aflate în stadii foarte timpurii de evoluție. Pentru observații au folosit două instrumente de pe Telescopul Spațial James Webb, cel mai mare construit până acum, dotat cu echipamente infraroșu de mare sensibilitate. Datele spectroscopice detaliate, colectate între august și octombrie 2024, au fost ulterior analizate.
Studiul arată că aceste obiecte au mase comparabile cu cea a lui Jupiter și oferă o caracterizare detaliată a lor. Șase dintre ele emit excesiv în infraroșu din cauza prafului cald aflat în apropiere, fenomen considerat un indiciu al existenței discurilor – structuri aplatizate unde se formează planetele.
Jupiter. Sursa foto: Pixabay
Observațiile au evidențiat emisii provenite de la granule de silicați din aceste discuri, cu indicii clare de creștere și cristalizare a prafului – etapele inițiale ale formării planetelor stâncoase. Astfel de emisii au mai fost identificate la stele și la pitice maro, însă aceasta este prima dată când sunt detectate la obiecte cu masă planetară.
Studiul a ponit de la o cercetare realizată anterior
Studiul pornește de la o cercetare realizată anterior de Universitatea din St Andrews, care arăta că discurile din jurul acestor planete libere pot rezista câteva milioane de ani, o perioadă considerată suficientă pentru formarea planetelor.
„Aceste descoperiri arată că elementele necesare formării planetelor pot fi găsite chiar și în jurul unor obiecte abia mai mari decât Jupiter și care plutesc singure prin spațiu. Asta înseamnă că formarea sistemelor planetare nu este exclusivă stelelor, ci ar putea avea loc și în jurul acestor lumi singuratice, fără stele”, a concluzionat Dr. Belinda Damian, atoarea principală.
