Justitie
Breaking news
Magistrații resping varianta coaliției pentru pensiile speciale. Vor mai mulți bani
Claudiu Sandu. Sursa foto Captură video
Din cuprinsul articolului
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) respinge și ultima variantă de reformă a pensiilor magistraților, cea negociată în coaliție și care menține pensia la 70% din salariul net, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani. Poziția oficială vine chiar de la vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, care afirmă că instituția nu poate valida această formulă și că discuțiile purtate la Palatul Cotroceni nu au dus la niciun acord.
„Noi am spus 65% din brut, la fel ca toate celelalte categorii care au pensii de serviciu”, a declarat Sandu la Digi24. Întrebat cum ar arăta în net propunerea CSM, acesta a explicat că procentul „se învârte undeva în jur de 85% după impozitare”. El a mai spus că nu există consens pe nicio etapizare: „A apărut o discuție, dar nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări. Discuția de la Cotroceni nu a condus la consens. Neajungând cu liderii coaliției la un acord pe niciuna dintre chestiuni, nu putem spune că am căzut de acord”.
Coaliția a căzut de acord pe pensiile magistraților: 70% din net și 15 ani de tranziție
Sursa foto: Arhiva EVZ
Declarația vine în contextul în care surse politice au confirmat că PSD, PNL, USR și UDMR au convenit ca pensia magistraților să fie stabilită la 70% din salariul net, iar calendarul creșterii vârstei de pensionare să fie extins de la 10 la 15 ani. Proiectul, agreat în coaliție, ar fi fost deja trimis spre lucru Ministerului Justiției și Ministerului Muncii. Noua variantă apare după ce proiectul anterior a fost respins de CCR pe motive de formă.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că intenționează să își asume răspunderea în Parlament pentru noua lege, replicând astfel procedura folosită anterior.
Argumentele CSM: independența financiară a magistraților și jurisprudența CCR
Înainte de declararea neconstituționalității legii precedente, CSM avertizase deja că reducerea pensiei, de la nivelul actual de 80% , contravine jurisprudenței CCR, care a stabilit în mod repetat că independența justiției include și garanții privind securitatea financiară a magistraților. Conform acestei jurisprudențe, pensia trebuie să fie cât mai apropiată de ultima remunerație primită în activitate.
CSM a mai transmis atunci că „reducerea propusă se abate tocmai de la acest standard, plasând proiectul în contradicție cu principiul independenței justiției și, implicit, cu independența financiară a judecătorilor și procurorilor. Argumentul invocat în expunerea de motive , acela că magistrații trebuie aliniați la rata de înlocuire a altor categorii profesionale, ignoră faptul că CCR a stabilit un criteriu diferit pentru magistrați: nivelul pensiei trebuie să fie cât mai apropiat de ultimul venit, nu uniformizat cu alte profesii”.
„Reducerea cuantumului la 65% din baza de calcul ar crea o discriminare internă”
Reprezentanții CSM mai suțineau că reducerea cuantumului la 65% din baza de calcul ar crea o discriminare internă între magistrați aflați în situații similare, încălcând principiul constituțional al egalității în drepturi: „Diferențele generate de vârstă, etapizare și calcul ar accentua tratamentul inegal”.
Curtea Constituțională a respins varianta precedentă motivând că Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul CSM, încălcând procedura obligatorie de adoptare.
