Compania energetică de stat rusă Lukoil plănuiește să-și vândă rafinăria din Bulgaria, care este cea mai mare investiția a sa din Balcani, unui consorțiu de firme din Qatar și Marea Britanie, până la sfârșitul anului, relatează Financial Times.
Vânzarea rafinăriei Lukoil din Bulgaria, semn de slăbiciune a lui Putin
Publicația comentează că acesta este un semn al slăbirii influenței Moscovei asupra aprovizionării cu energie în Europa de Sud-Est. Compania și-a exprimat intențiile într-o scrisoare către președintele rus Vladimir Putin, care trebuie să aprobe tranzacția.
Lukoil a ales un consorțiu format din Oryx Global, controlat de omul de afaceri qatarez Ghanim Bin Saad Al Saad, și casa de comerț cu materii prime DL Hudson, cu sediul la Londra. Oryx a refuzat să comenteze, iar DL Hudson nu a răspuns solicitărilor pentru comentarii.
Interzicerea la nivelul UE a importurilor de petrol rusesc în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022 face activitatea Lukoil în Bulgaria din ce în ce mai dificilă. Bulgaria, care este membră a UE și NATO, face de asemenea presiuni asupra Lukoil să plece.
Bulgaria îi alungă pe ruși
Anul trecut, ea a impozitat compania cu 60% pe profit, în încercarea de a-i forța proprietarii să plece. În plus, a interzis exportul de produse rusești pe bază de țiței de la Lukoil Neftohim Burgas, scrie FT.
Bulgaria, care înainte de invazie era prietenoasă cu Rusia, a furnizat Kievului muniție și arme importante, iar în prima parte a războiului chiar și motorină de la rafinăria Lukoil. Relațiile dintre cele două țări au fost și mai tensionate în urma acuzațiilor că rușii ar fi încercat să saboteze instalațiile de producție de arme din Bulgaria.
Lukoil, risc de securitate pentru Bulgaria
Unii comentatori au susținut că bulgarii ar fi trebuit să pună mai multă presiune pe Lukoil să plece mai devreme din cauza riscurilor de securitate. Ruslan Stefanov, director de program al Centrului pentru Studiul Democrației, un think tank din Sofia, a spus că această rafinărie este „cel mai mare risc pentru securitatea economică în Europa și NATO”.
„Ce s-ar întâmpla dacă EDF din Franța, Eni în Italia sau BP în Marea Britanie ar fi deținute de Rusia? Ar mai fi fost nevoie de 1.000 de zile de bombardament asupra Ucrainei pentru a se lua măsuri?”, întreabă Stefanov.
Potrivit scrisorii trimise cabinetului lui Putin, runda finală de candidați pentru companie a inclus și Socar, compania energetică de stat a Azerbaidjanului, KazMunayGas, grupul energetic de stat al Kazahstanului, precum și grupul petrolier turc Opet, potrivit Mediapool.
(Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)