ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Chiar dacă Nicușor Dan a devenit președintele României, multe dintre problemele suspecte lăsate în urmă în Primăria capitalei par să îl urmărească în continuare. Astfel, din fotoliul de edil al Bucureștiului, actualul șef al statului a deschis la Tribunalul București zeci de acțiuni împotriva unor autorizații de construire emise, paradoxal, tocmai de fostul său coleg de partid și aliat politic, USR-istul Radu Mihaiu, fostul primar al Sectorului 2.
Scandalul dintre Nicușor Dan și Radu Mihaiu
Unele surse consideră că ofensiva ar fi fost legată și de acțiunile demarate de Mihaiu, care ar fi depus în fața magistraților documente ce au arătat că peste 8,5 miliarde de lei, fonduri naționale și europene destinate unor obiective majore din Sectorul 2 (școli, spitale, baze sportive, drumuri și pasaje) s-au pierdut urmare a suspendării Planului Urbanistic Zonal coordonator, din inițiativa lui Nicușor Dan.
Astfel, la instanțele de fond, bilanțul a fost categoric: toate cauzele deschise de către Nicușor Dan au fost pierdute. Judecătorii au reținut, de fiecare dată, că Municipiul București nu are calitate procesuală activă pentru a ataca asemenea acte, iar, covârșitor, nici Primarul General nu o are. Iar lovitura finală a venit chiar ieri, în ziua în care președintele și-a anunțat echipa de consilieri.
Nicușor Dan. Sursa foto: Facebook/Nicușor Dan
Curtea Supremă a decis că Nicușor Dan nu a avut dreptul, în calitate de primar general, să atace în instanță Autorizațiile de Construcție emise de Primăria Sectorului 2. Înalta de Curte de Casație și Justiție a stabilit, luni, 6 octombrie, că doar prefectul are această calitate. În acest context, toate autorizațiile de construire emise de Primăria Sectorului 2 rămân valabile.
Ce și-a dorit Nicușor Dan este imposibil
Astfel, ICCJ a stabilit însă că ce și-a dorit Nicușor Dan este imposibil. Surse juridice au explicat în detaliu situația: În calitate de primar general, Nicușor Dan a atacat 39 de autorizații de construcție emise de Primăria Sectorului 2, în baza PUZ Coordonator Sector 2. Pentru 38 dintre ele, instanțele i-au respins acțiunea, pe criteriul că primarul general nu poate ataca autorizațiile emise de un primar de sector.
Această calitate o are doar prefectul, care verifică legalitatea actelor administrative de pe teritoriul orașului București. Doar pentru o singură autorizație, un singur complet din cele 39 investite, a spus că primarul general avea calitate.
Profitând de această singură hotărâre, avocații primarului general au cerut Înaltei Curți să dea o hotărâre de dezlegare de drept cu privire la această interpretare, ca primarul să poată ataca autorizațiile emise de primarii sectoarelor.
ÎCCJ leagă interesul public de existența unei prevederi legale
Raportul detaliat al practicii de fond a fost 39–0 în privința Municipiului și 38–1 pentru Primarul General pe chestiunea calității procesuale. În singurul dosar în care s-a admis că Primarul General ar avea calitate, acțiunea a căzut pe fond, după analizarea legalității. Este o practică judiciară unanimă la nivelul Tribunalului București care, în esență, a plasat controlul de legalitate în urbanism către Prefect, în lipsa unui text expres pentru Primar sau Municipiu.
După această serie, Nicușor Dan a declarat recurs. Întrucât se afla în plină campanie electorală, pentru a nu-și fragiliza suplimentar poziția față de instanțe, care îl obligaseră deja la plata a zeci de amenzi pentru nepunerea în aplicare a altor decizii definitive, într-unul dintre dosare, având pârâți trei persoane fizice, primarul de atunci a solicitat Curții de Apel București sesizarea ÎCCJ pentru hotărâre prealabilă.
CAB a formulat patru întrebări – de la statutul interesului legitim public, până la interpretarea unor articole din Legea 50/1991 și Legea 350/2001 și la principiile autonomiei locale în raporturile PMB–sectoare. ÎCCJ a răspuns doar pe chestiunea-cadru: nu există acțiune exclusiv întemeiată pe interes public fără bază expresă în lege.
