International
Special
Libertatea religioasă se întoarce în instituțiile SUA. Trump, decizie cardinală
angajati / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Libertatea religioasă se întoarce, în spațiile de lucru din instituțiile federale din SUA, în urma noilor directive emise de Biroul pentru Managementul Personalului (OPM), care impun respectarea dreptului angajaților federali de a-și exprima credința la serviciu.
Religia în birourile federale - un drept reafirmat
Potrivit noilor indicații transmise agențiilor federale, angajații trebuie să poată manifesta liber credința religioasă, atâta timp cât acest lucru nu perturbă funcționarea instituției.
De exemplu, ghizii parcurilor naționale pot organiza momente de rugăciune în timpul tururilor, iar medicii de la spitalele Departamentului pentru Afaceri ale Veteranilor au permisiunea de a se ruga pentru recuperarea pacienților.
Chiar și agenții de securitate pot expune simboluri religioase la birouri.
În plus, discuțiile privind credințele personale sunt permise, cu condiția să nu devină o formă de hărțuire. Angajații pot încerca să convingă colegii despre corectitudinea propriei religii, dar trebuie să respecte solicitarea celor care nu doresc să participe la astfel de dialoguri.
Religia și angajamentul OPM față de exprimarea credinței
Directorul OPM, Scott Kupor, a subliniat în memoriul oficial că protejarea expresiei religioase trebuie să fie prioritară: „Angajații federali nu ar trebui să aleagă niciodată între credință și carieră”.
Kupor a menționat că, sub conducerea președintelui Trump, libertățile constituționale sunt restabilite pentru a face din guvern un spațiu respectuos față de toate credințele.
OPM a precizat că angajații pot purta simboluri religioase, pot discuta despre convingerile lor și pot posta evenimente religioase pe panourile comune din birouri. Aceste drepturi se aplică încă egal tuturor angajaților, indiferent de poziția ocupată în structură.
Politica anti-creștină raportată în Departamentul Veteranilor
În aprilie 2025, Departamentul pentru Afaceri ale Veteranilor (VA) a lansat un task force intern care investighează cazuri de prejudecăți anti-creștine.
Angajații au fost încurajați să raporteze incidente precum refuzul acordării de facilități pentru manifestări religioase, represalii pentru afișarea simbolurilor creștine sau respingerea cererilor de scutiri pe motive religioase. Raportările pot fi făcute anonim, iar VA a oferit o adresă dedicată pentru aceste sesizări.
Inițiativa a generat reacții controversate din partea unor organizații pentru drepturile civile, care susțin că o astfel de politică ar putea crea o atmosferă de supraveghere religioasă sau de favorizare a unei religii anume, încălcând principiile de neutralitate ale statului.
Standardul legal, întărit cu privire la religie
Decizia Curții Supreme din iunie 2023, în cazul Groff v. DeJoy, a schimbat semnificativ standardul pentru refuzul permiterii de acte religioase.
Curtea a hotărât că angajatorii trebuie să demonstreze un impact semnificativ, nu doar dificultăți minore, pentru a refuza cererile legate de credința angajaților. Această decizie se aplică inclusiv în instituțiile federale, extinzând protecțiile oferite de Titlul VII din Legea Drepturilor Civile.
Cazul a implicat un fost angajat USPS, care a cerut să fie liber duminica din motive religioase, dar a fost obligat să lucreze, ceea ce a dus la demisie. Decizia instanței a trimis procesul spre rejudecare, dar a stabilit un precedent esențial pentru drepturile religioase ale angajaților.
Religia în administrația publică – cadru constituțional și juridic
Cadrul legal al libertății religioase în administrația publică se bazează pe Primul Amendament al Constituției SUA, care prevede că „Congresul nu va face nicio lege privind instituirea unei religii sau interzicerea liberei exercitări a acesteia.”
Acest principiu cere ca autoritățile să fie neutre față de religie și să nu o promoveze sau descurajeze în mod oficial.
Astfel, funcționarii publici nu pot folosi funcția oficială pentru a face prozelitism religios, nici să recomande sau să respingă convingeri religioase în exercitarea atribuțiilor.
De exemplu, un angajat federal nu poate spune „ar trebui să crezi în [religie]” în fața colegilor sau a cetățenilor, în timp ce acționează în numele guvernului.
- Hatch Act (1939), care reglementează comportamentul politic al funcționarilor, include și restricții privind exprimarea religioasă dacă afectează percepția de neutralitate a serviciului public.
- Decizii ale Curții Supreme, precum Engel v. Vitale (1962) sau Lemon v. Kurtzman (1971), stabilesc testele de constituționalitate pentru implicarea guvernului în religie.
- Ghidurile OSC și EEOC, care permit exprimarea religioasă privată (de exemplu, rugăciuni în pauze sau purtarea unor simboluri religioase), dar interzic hărțuirea sau presiunea religioasă în context profesional.
Subtilități și provocări în aplicarea noii politici privind religia
Totuși, noile reglementări pot crea situații ambigue, mai ales în cazul supraveghetorilor, care au autoritate asupra angajaților și pot influența evaluările de performanță.
Jim Eisenmann, avocat specializat în dreptul muncii federale, crede că libertatea extinsă a șefilor în materie religioasă ar putea genera tensiuni sau acuzații de discriminare.
diversitate / sursa foto: dreamstime.com
De asemenea, limitele privind timpul „în serviciu” în care se pot manifesta exprimări religioase pot fi greu de definit, deoarece mulți angajați nu folosesc un sistem strict de pontaj. Această zonă gri poate crea confuzii privind momentul oportun pentru astfel de manifestări.
Religia și contextul politic al noilor măsuri
Directiva OPM survine în urma unui ordin executiv emis în februarie 2023 de președintele Trump, care vizează eliminarea „prejudecăților anti-creștine” în instituțiile federale.
Ordinul a dus la crearea unui grup operativ la nivel național, menit să identifice și să corecteze politicile considerate ostile religiei creștine.
Măsurile recente, inclusiv relaxarea regulilor privind exprimarea religioasă și posibilitatea de a lucra de acasă din motive religioase, sunt parte dintr-un efort mai amplu de redefinire a relației dintre stat și credința religioasă.
Sub noul cadru, angajații pot solicita telemuncă pentru a respecta posturi, a participa la sărbători sau la servicii religioase, chiar dacă agențiile au revenit fizic, la birouri, după pandemie.
