Libertatea presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Pe ce loc se află România

Libertatea presei la nivel global a coborât la cel mai redus punct din ultimii 25 de ani, avertizează organizația Reporteri fără Frontiere, care semnalează o degradare accentuată a situației în numeroase state, de la Statele Unite până la Arabia Saudită, potrivit raportului rsf.org.

Libertatea presei este în declin în 100 din 180 de țări

Potrivit evaluărilor, criticile repetate ale fostului președinte american Donald Trump sunt descrise drept o practică sistematică, în timp ce în Arabia Saudită a fost consemnată inclusiv execuția unui jurnalist în 2025.

Organizația subliniază că tabloul general al presei mondiale continuă să se deterioreze, pe fondul tensiunilor politice și al restrângerii spațiului jurnalistic. Raportul evidențiază că această tendință nu mai este una izolată, ci una cu extindere globală.

Pentru prima dată de la lansarea clasamentului în 2002, mai mult de jumătate dintre statele lumii, respectiv 94, sunt încadrate într-o situație „dificilă” sau „foarte gravă”. Dacă în urmă cu două decenii această categorie includea doar o minoritate de aproximativ 13,7% dintre țări, acum proporția a crescut semnificativ.

După 1 Mai, românii se pregătesc de următoarea minivacanță. Calendarul zilelor libere rămase în 2026

Prognoza meteo, 2 mai. Temperaturi neobișnuit de scăzute pentru ultima lună de primăvară. Ploi și grindină în unele județe

RSF utilizează cinci niveluri de evaluare, de la „foarte grav” până la „bun”, pentru a reflecta starea libertății presei la nivel internațional. În același timp, doar o mică parte din populația globului mai trăiește într-un context considerat favorabil presei libere.

Europa de Nord rămâne reper, România pe locul 49

Proporția populației care trăiește într-un stat cu o situație „bună” a libertății presei a scăzut abrupt, de la 20% la mai puțin de 1%. Doar șapte state din nordul Europei se mai încadrează în această categorie, Norvegia ocupând primul loc.

Franța se situează pe poziția 25, fiind clasificată într-o zonă cu „situație destul de bună”. România își menține poziția 49 în clasament, aceeași ca în anul precedent, în timp ce Republica Moldova se află pe locul 31.

Statele Unite au coborât șapte poziții, ajungând pe locul 64, fiind încadrate într-o „situație problematică”, între Botswana și Panama. Raportul indică presiuni exercitate asupra presei, inclusiv prin atacuri constante ale lui Donald Trump, dar și prin măsuri administrative precum reținerea și expulzarea jurnalistului Mario Guevara sau reducerea finanțării pentru media externă americană.

Anne Bocandé, directoarea editorială a RSF, subliniază că presiunile asupra jurnaliștilor nu mai sunt doar fizice, ci și economice, politice și juridice. Organizația atrage atenția că degradarea este influențată atât de conflicte armate, cât și de consolidarea regimurilor autoritare.

Libertatea presei. Sursă foto: Dreamstime

Scăderi abrupte în mai multe regiuni ale lumii

Raportul evidențiază scăderi semnificative în mai multe state, precum El Salvador, aflat pe locul 143 după o pierdere de 105 poziții din 2014, și Georgia, care a coborât 75 de locuri din 2020 pe fondul intensificării represiunii. Nigerul înregistrează cea mai mare scădere din 2026, ajungând pe locul 120, cu minus 37 de poziții, într-un context marcat de violențe și instabilitate în Sahel.

În aceeași zonă, Mali și Burkina Faso sunt menționate ca exemple de deteriorare accelerată sub regimuri militare. Arabia Saudită, aflată pe locul 176, pierde 14 poziții, fiind marcată de execuția jurnalistului Turki al-Jasser, situație considerată unică la nivel global.

Indicatorul privind cadrul legislativ este cel mai afectat în evaluarea din 2025, potrivit RSF. Legislațiile privind securitatea națională, inclusiv cele referitoare la antiterorism sau la protejarea secretelor de stat, restrâng tot mai mult activitatea jurnalistică.

Înăsprirea cadrului legal și presiuni asupra jurnaliștilor

Rusia este menționată ca exemplu extrem, însă efectele acestor reglementări se resimt și în democrații. Un alt mecanism de presiune îl reprezintă procesele de intimidare, prin acțiuni judiciare legate de defăimare, știri false sau prejudiciu economic.

În Guatemala, cazul jurnalistului José Rubén Zamora, condamnat în urma investigațiilor privind corupția, este invocat ca exemplu al presiunilor asupra presei. Fenomene similare sunt semnalate și în alte state, inclusiv în Franța, unde presa locală se confruntă cu acțiuni juridice tot mai frecvente.

RSF avertizează că, în multe cazuri, legislația ajunge să limiteze activitatea jurnaliștilor în loc să o protejeze. Totuși, organizația notează existența unor instrumente de protecție, precum regulamentul european privind libertatea presei, care urmează să intre în vigoare în 2025, și directiva europeană anti-proceduri abuzive.