O lege prin care limba letonă devine limbă obligatorie de predare în toate școlile din țară stârnește controverse în Letonia. Dezbaterile seamănă frapant cu cele din România, privind învățământul în limba maghiară.

La sfârșitul vacanței de vară, în Letonia, nu doar elevii s-au întors în băncile școlilor. Alături de ei, circa 3.500 de profesori rusofoni au început cursurile de perfecționare a limbii letone.

Problema limbii este una spinoasă în țările baltice, notează Politico. Letonia, fostă membră a URSS, are o graniță comună cu Rusia, lungă de 214 kilometri. Un sfert din populația sa de 1,9 milioane de locuitori este de etnie rusă și o mare parte dintre cei 45.000 de elevi și studenți aparținând acestei minorități învață în limba rusă, drept care adesea ajung ca maturi să vorbească o letonă stricată.

O încercare a guvernului de centru-dreapta de la Riga de a face ca letona să devină limba principală în toate școlile a provocat anul acesta critici iritate din partea Moscovei. Ministerul rus de Externe a numit proiectul de lege „discriminator” și urmărind „asimilarea forțată”.

Potrivit noii legi, până în septembrie 2021 jumătate din clasele elementare și 80% din clasele gimnaziale trebuie să ajungă să învețe în limba letonă. În prezent, în școlile în care învață minoritatea rusă, orele în limba letonă reprezintă doar 40% din total.

„Este singurul mecanism de care dispunem pentru a crea o societate cu adevărat integrată în Letonia”, spune Guntars Catlaks, directorul Centrului Național pentru Educație, departamentul responsabil cu aplicarea noii legi. „Scopul este unificarea țării prin crearea unei sfere comune de comunicare.”

„Ca o țară adevărată”

Doar că guvernul care a propus legea – minat de un scandal financiar și de acuzații de nepotism – a căzut în vară, iar negocierile pentru formarea unui nou cabinet, după alegerile din 6 octombrie, nu au dus până acum la nici un rezultat, amenințând aplicarea noii legi.

Îngrijorați de perspectivă, unii profesori rusofoni s-au pensionat anticipat. Însă majoritatea au acceptat schimbarea, susține Dace Dalbina, responsabilă cu reconversia acestora. Ea afirmă chiar că „interesul și sprijinul” din partea conducerilor școlilor și a profesorilor sunt „zdrobitoare”.

Promotorii reformei susțin că aceasta este esențială pentru a garanta competitivitatea elevilor aparținând minorității rusofone pe piața muncii. „Elevii renunță la studiile profesionale din cauza cunoașterii precare a letonei”, spune Inga Springe, redactor șef al siteului din Riga Re: Baltica. Trebuia făcut ceva pentru a nivela asperitățile dintre elevii letoni și cei rusofoni, adaugă ea.

Nici simbolismul noii legi nu trebuie neglijat. „La douăzeci și opt de ani după redobândirea independenței, a sosit vremea ca letona să redevină limba de învățământ din școlile noastre”, afirmă Aiya Rozenberga, directoarea Institutului Leton. „Trebuie să facem asta ca o țară adevărată.”

 

Politicienii, eterna piedică

Cu toate acestea, aplicarea legii este dificilă. Guvernul a anunțat că investește 3,3 milioane de euro pentru a-i ajuta pe profesorii rusofoni să-și perfecționeze letona. Totuși, Catlaks recunoaște că există o penurie de profesori de limba letonă. „dar și de profesori de fizică” și alte specialități, din cauza salariilor mici și a lipsei de atractivitate a slujbei. „De aceea sunt mânioasă pe politicienii noștri”, spune ziarista Inga Springe. „Este normal să dorești ca rușii care trăiesc aici să învețe letona, dar politicienii ar trebui să facă mai mult pentru a furniza elementele de bază necesare punerii în practică a reformei, cum ar fi profesori și manuale bune.”

 

De la „sinucidere lingvistică” la pragmatism

O primă încercare de a înlocui rusa cu letona în școli datează din 2004. S-a soldat cu critici acerbe. Peste 15.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-și manifesta dezaprobarea, acuzând guvernul de la Riga că încearcă să forțeze o „sinucidere lingvistică”. Însă astăzi, protestele din Letonia sunt mult mai reduse. Abia dacă mai strâng 200 de persoane. Tatjana Zdanoka, copreședinta Uniunii Ruso-Letone, mama expresiei „sinucidere lingvistică”, a renunțat la locul ei din Parlamentul European pentru a se dedica în întregime luptei împotriva aplicării noii legi.

 

Rusofonii, dezamăgiți de inerția Moscovei

Susținătorii reformei o acuză că se află în solda Kremlinului. Ea răspunde că opoziția față de lege este motivată de efectele pe care le va produce asupra populației minoritare, fără nici o legătură cu loialitatea față de Rusia.

Zdanoka adaugă că, dimpotrivă, a fost dezamăgită de lipsa de sprijin din partea Moscovei, care a preferat să stea deoparte după un val inițial de critici. Ea este dezamăgită și de primarul Rigii, Nils Usakovs, liderul Saskana, cel mai mare partid rusofon, de la care nu a primit ajutorul așteptat. „Un conformist”, îl execută ea scurt.

Noua lege va agrava ceea ce mulți consideră cea mai mare problemă a Letoniei: declinul demografic, spune Zdanoka. „După eliminarea învățământului în limba rusă, rusofonii vor părăsi țara.” Este și o eroare pedagogică, adaugă activista. „Copiii care beneficiază de o educație în limba proprie mai mult timp învață cu mai mare ușurință alte limbi străine.”

Argumentele și patosul Zdanokăi nu reușesc să câștige simpatiile minorității rusofone din Letonia. Cu ocazia alegerilor din octombrie, partidul său a obținut sub 5% din voturi.

Populația rusă pare mult mai pragmatică, notează Politico. „Oamenii de aici doresc să cunoască limba letonă”, declară Olga Petkovici, ziaristă și mamă a trei copii, originară din Daugavpils, al doilea oraș ca mărime al țării, cu o populație în proporție de 90% rusofonă. „Și își dau seama că și copiii lor vor să o învețe.”

 

Modelul grădinițelor

„Părinții rusofoni au tendința de a-și duce copiii la grădinițele cu copii letoni, pentru a putea învăța limba de la vârsta cea mai fragedă”, explică Petkovici. „În general, societatea pare să fi acceptat ideea că educația ar trebui să fie în letonă”, spune și Guntars Catlaks.