Boris Johnson a tranşat. Deschidere totuşi limitată pentru echipamente care nu se află în centrul reţelei şi cota de piaţă chineză va fi plafonată la 35%.

Ameninţările Washingtonului nu au schimbat nimic. Boris Johnson a autorizat oficial marţi Huawei să participe la construirea reţelei 5G britanice. În ciuda acuzaţiilor de spionaj în folosul Beijingului al căror obiect îl face regulat compania chineză şi a avertismentelor lui Donald Trump privind potenţialele consecinţe ale unei asemenea decizii privind relaţiile dintre Regatul Unit şi Statele Unite.

Decizia, pe care anturajul premierului britanic o pregătește de câteva săptămâni, a fost ratificată, în ciuda reticenței ministrului apărării, Ben Wallace, şi a ministrului de interne, Priti Patel, de Consiliul de securitate naţional care îi reuneşte pe miniştrii şi pe înalţii oficiali însărcinaţi du securitatea Regatului Unit.

Deschidere limitată

Deschiderea va rămâne totuşi limitată: Huawei, calificată drept "furnizor de mare risc", nu va putea participa decât la infrastructurile cele mai puţin sensibile, ca antenele sau releele, şi nu la cea care constituie inima reţelei, ca serverele unde este uşor să interceptezi informaţii sensibile. Va fi de asemenea ţinut la distanţă de centralele nucleare şi de instalaţiile militare. Cota de piaţă a grupului chinez, care deţine în prezent o treime din piaţa britanică, va fi plafonată la 35%.

Ceea ce dă asigurări Washingtonului, care a ameninţat că va revizui condiţiile în care face schimb de informaţii cu Londra în materie de securitate în cadrul alianţei "Five Eyes", care cuprinde şi Australia, Canada şi Noua Zeelandă. Spre deosebire de Washington, Londra estimează că o asemenea deschidere permite să se gestioneze riscul în materie de securitate.

Prioritate pentru banda largă

Ceea ce permite şi grupului chinez sa intervină, cu antenele şi staţiile de bază, în echipamentele cele mai rentabile ale reţelei.

Dacă Boris Johnson a decis să braveze ameninţările cu sancţiuni americane este pentru că a făcut din crearea de noi infrastructuri telecom una din priorităţile sale. El intenţionează să creeze dincolo de canalul Mânecii ceea ce unul din miniştrii săi a numit "cea mai bună reţea 5G din lume", pentru a uni nordul şi centrul ţării, dar şi pentru a juca până la capăt cartea tehnicii pe lângă investitorii străini în momentul în care ţara se pregăteşte să părăsească UE, vineri. "Nu există niciun motiv să nu putem avea în acelaşi timp progres tehnologic în Regatul Unit şi protecţia intereselor noastre în termeni de securitate şi a partenerilor noştri cu aliaţii noştri", a spus Boris Johnson luni.

Puţine alternative pe piaţă

Londra scoate în evidență puţinele oferte alternative existente pe piaţă. "Poate că subiectul care merită mai multă atenţie şi discuţie este de a şti cum să mergem spre un viitor în care concurenţa este mai mare şi alegerea statelor mai largă decât să spunem da sau nu tehnologiei chineze", a remarcat în urmă cu câteva săptămâni şeful informaţiilor britanice, şeful MI5, Andrew Parker.

Regatul Unit avea cu atât mai puţin posibilitatea de a alege cu cât recurge de vreo 15 ani la tehnologia Huawei pentru rețeaua sa 4G. O excludere a chinezilor ar fi necesitat demontarea unei părţi a infrastructurii pentru a o înlocui cu echipamente provenind de la concurenţi ca Ericsson şi Nokia, ceea ce ar risca să fie costisitor şi să întârzie trecerea la noua generaţie de telefonie mobilă.

Cu atât mai mult cu cât operatorii de telefonia mobilă britanici nu au aşteptat decizia autorităţilor: de la Vodafone la BT, trecând prin EE şi Three, toţi folosesc deja echipamente ale Huawei în partea lor "ne-centrală" a reţelei 5G, fie că este vorba de antene sau de staţiile de bază.

O decizie care pică prost

Decizia britanică pică prost, în momentul în care Boris Johnson speră să profite de Brexit pentru a semna un acord comercial ambiţios cu Statele Unite. Cu atât mai mult cu cât merele discordiei între Londra şi Washington sunt în prezent numeroase: guvernul britanic a iritat administraţia americană confirmând săptămâna trecută că intenţionează să instituie o taxă pentru giganţii netului, care ar afecta în primul rând companiile americane Google, Apple, Facebook şi Amazon.

Va fi în orice caz urmărită cu atenţie de ţările care, ca Germania sau Canada, trebuie să decidă o poziţie în acest domeniu.

Autor: Alexandre Counis